Țările UE au făcut progrese în primele două luni din 2016, față de 2015, de la conectivitate și competențe digitale până la serviciile publice, de la lansarea de către Comisia Europeană (CE) a Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa. Asta rezultă din Indexul privind economia și societatea digitală (Digital Economy and Society Index - DESI) pe 2016 publicat de CE pe 25 februarie. Indexul comunitar repreyintă o mare provocare pentru ministerul nostru de resort, MCSI, pentru Ministerul Economiei, pentru cel al Fondurilor Europene și nu la urmă pentru cel al Educației. Fără o accelerare rapidă a progreselor digitale, România riscă un decalaj periculos care amenință evoluția economică pentru următoarele două decenii.
Progresele românești există, însă ritmul UE a încetinit
Partea bună este că România face parte din grupul țărilor (Croația, Italia, Letonia, Slovenia și Spania) situate pe tendință ascendentă (catching-up), ce înregistrează un ritm de evoluție mai rapid decât media UE, arată rezultatele celui mai recent Index privind economia și societatea digitală. Mai există în fața grupului nostru alte două grupuri de țări foarte și mediu avansate iar sub noi un grup de țări aflate în cădere la acest subiect: Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Franța, Ungaria, Polonia și Slovacia.
Din păcate, cu un punctaj general de numai 0,35 per total, România ocupă însă ultimul loc între statele membre UE, (contra)performanțele sale fiind mai slabe decât scorurile înregistrate la nivel european. Comparativ cu 2015, datele consemnează creșterea gradului de conectare a populației la rețelele de bandă largă, în special datorită calității acestor servicii. România se confruntă cu două provocări principale în domeniu, acestea limitându-i capacitatea de a exploata beneficiile economiei digitale:
a) îmbunătățirea acoperirii rețelelor fixe de internet în bandă largă, care în prezent ajung doar la 89% din gospodării, cu mult sub media UE (97%);
b) creșterea numărului de abonați la servicii în bandă largă, procentele înregistrate atât pentru serviciile de internet fixe, cât și mobile, fiind mult sub media europeană.
Raportul mai arată că nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor este principala piedică identificată în calea dezvoltării economiei digitale. Participarea sporită a românilor în cadrul rețelelor sociale este principalul factor de creștere în termeni de utilizare a internetului. Companiile românești, însă, trebuie să exploateze mai bine posibilitățile oferite de rețelele sociale, comerțul electronic sau aplicațiile de tip cloud. Raportul indică și o creștere a interacțiunii on-line cu autoritățile publice, însă insuficientă pentru a evita poziționarea pe ultimul loc la nivel european la acest capitol.
CE vrea eliminarea obstacolelor în calea revoluției digitale
Indexul arată că de la publicarea de către Comisie, anul trecut, a Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, statele membre au înregistrat progrese în domenii precum conectivitatea și competențele digitale dar și serviciile publice. Cu toate că rezultatele Indexului subliniază progresele realizate, acestea arată, totodată, că ritmul progreselor a încetinit. Concluzia oficialilor europeni este că sunt necesare măsuri atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a elimina obstacolele ce împiedică statele membre să valorifice la maximum oportunitățile oferite de sectorul digital.
„Din ce în ce mai multe persoane, întreprinderi și servicii publice trec la tehnologia digitală. Totuși, prea multe dintre acestea continuă să întâmpine probleme precum lipsa accesului la internet de mare viteză sau a serviciilor de guvernare electronică transfrontaliere, precum și dificultăți legate de cumpărarea și vânzarea dintr-o țară în alta. Trebuie să remediem această situație. Strategia privind piața unică digitală pentru Europa vizează tocmai acest lucru. Primele propuneri din cadrul strategiei vor stimula comerțul electronic și conectivitatea. Toate propunerile noastre vor fi prezentate în cursul acestui an și încurajez statele membre ale UE să le susțină cât mai rapid posibil. Aceste propuneri vor contribui la îmbunătățirea performanțelor lor în domeniul digital și la impulsionarea economiilor lor”, susține Andrus Ansip, vicepreședintele CE și comisarul responsabil cu piața unică digitală.
Trebuie redus decalajul UE față de Japonia, SUA și Coreea de Sud
„UE face progrese, însă prea încet. Nu putem să ne complacem în situația actuală. Trebuie să depunem eforturi dacă vrem să recuperăm decalajul față de Japonia, SUA și Coreea de Sud. În luna mai vom prezenta, pe baza indexului publicat astăzi, recomandări concrete adresate statelor membre ale UE în vederea îmbunătățirii performanțelor lor naționale. Sunt sigur că aceste propuneri, coroborate cu eforturile noastre pentru crearea unei piețe digitale, vor face ca UE în ansamblul său și statele sale membre să obțină rezultate mult mai bune în următorii ani”, Günther H. Oettinger, declară comisarul pentru economie digitală și societate digitală.
Concluziile DESI
1. UE face progrese, dar într-un ritm lent: UE în ansamblu a obținut un punctaj de 0,52 din 1, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de punctajul de 0,5 obținut anul trecut. Punctajul a crescut pentru toate țările din UE, în afară de Suedia.
- Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Finlanda continuă să se afle în fruntea clasamentului DESI.
- Țările de Jos, Estonia, Germania, Malta, Austria și Portugalia au înregistrat cele mai rapide progrese, câștigând avans. Mai multe informații privind performanțele fiecărei țări se găsesc în profilurile de țară și în această fișă informativă.
-
Care sunt acțiunile UE pentru a urca în topul mondial
Pentru prima dată, CE Comisia realizează, de asemenea, o comparație între UE și unele dintre cele mai digitalizate țări din lume (Japonia, SUA și Coreea de Sud). În timp ce raportul complet privind un nou Index privind performanțele digitale vor fi disponibile la jumătatea lunii martie 2016, rezultatele preliminare indică faptul că cele mai performante țări din UE sunt, de asemenea, pe primele locuri din lume în privința domeniului digital. Cu toate acestea, UE în ansamblu trebuie să facă progrese considerabile pentru a deveni un lider pe plan mondial. Mai multe detalii puteți consulta în această fișă informativă.O conectivitate mai bună, dar insuficientă pe termen lung
Astăzi, 71 % dintre gospodăriile din Europa au acces la bandă largă de mare viteză (cel puțin 30 Mbps), față de un procent de 62 % în 2015. UE este pe calea cea bună pentru a atinge o acoperire completă până în 2020. Numărul abonamentelor la servicii mobile în bandă largă este în creștere rapidă, trecând de la 64 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane în 2014 la 75 de abonamente în prezent. UE trebuie să fie pregătită să răspundă cererii viitoare și să ofere rețele de comunicații de nouă generație (5G). În acest scop, Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului, o revizuire a normelor UE în domeniul telecom, care va aborda provocările de natură tehnologică și comercială.Competențele digitale trebuie îmbunătățite
În timp ce numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) a crescut ușor în UE, aproape o jumătate dintre europeni (45 %) nu au competențe digitale de bază (utilizarea unei adrese de e-mail sau a aplicațiilor de editare ori instalarea de noi dispozitive). CE va aborda tema competențelor și a formării în domeniul digital în cadrul Agendei UE privind competențele, care va fi lansată în cursul acestui an.Comerțul electronic, o oportunitate neexploatată de către IMM-uri
65 % dintre utilizatorii de internet din UE fac cumpărături online, însă numai 16 % dintre IMM-uri vând online, iar mai puțin de jumătate dintre acestea vând online la nivel transfrontalier (7,5 %). Pentru a aborda această problemă, CE a prezentat în decembrie propuneri privind contractele digitale ( vedeți comunicatul de presă), în scopul de a proteja mai bine consumatorii care fac cumpărături online și de a ajuta firmele să-și dezvolte vânzările online. În luna mai 2016, CE va prezenta un pachet legislativ care va oferi un nou impuls comerțului electronic. Pachetul va include măsuri care vor combate geoblocarea nejustificată, vor îmbunătăți transparența piețelor de coletărie transfrontaliere și vor asigura o mai bună aplicare a normelor UE în materie de protecție a consumatorilor în context transfrontalier.Deşi numărul serviciilor publice online crește, ele sunt insuficient utilizate
Indicatorii arată că administrațiile publice oferă o gamă mai largă de servicii online (permițând cetățenilor să le comunice prin internet informații privind schimbarea domiciliului, nașterea unui copil sau alte evenimente importante). Cu toate acestea, numărul utilizatorilor de internet care interacționează online cu administrația lor rămâne constant (32 %).Ce este DESI?
Indexul privind economia și societatea digitală (DESI) este un instrument on-line pentru măsurarea progreselor realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale. Acesta reunește o serie de indicatori relevanți privind mixul de politici digitale actuale din Europa. Indexul privind economia și societatea digitală (DESI) de anul acesta a fost prezentat pe 26 februarie de comisarul Oettinger în cadrul Forumului Digital4EU de la Bruxelles (9.45 CET). Indexul a fost apoi discutat în cadrul sesiunii cu tema „Realizarea pieței unice digitale - de la DESI la măsuri concrete” (10.15-11.25 CET). Toate sesiunile au fost transmise în streaming (a se vedea sesiunea privind Fondul european pentru investiții strategice - FEIS / alte sesiuni).Documentație suplimentară
1. Indexul privind economia și societatea digitală
2. Profilul de țară al României
3. Pagina de internet privind piața unică digitală (#DigitalSingleMarket)
4. Pagina de internet a vicepreședintelui pentru piața unică digitală, Andrus Ansip (@Ansip_EU)
5. Pagina de internet a comisarului pentru economie digitală și societate digitală, Günther H. Oettinger (@GOettingerEU)
