România deţine ruşinoasele ultime locuri, sub Bulgaria, în tabloul de bord european privind inovarea, în tabloul de bord regional privind inovarea și în Innobarometru, publicate, pe 14 iulie, de către Comisia Europeană (CE). În toate cele 3 documente (anexate mai jos) acesta este rezultatul implacabil al politicilor educaţionale şi de cercetare măsurate cu acribie de către CE începând cu 2007, odată cu acceptarea României în concernul ţărilor comunitare. Trebuie să tragem un semnal de alarmă: Educaţia şi Cercetare, Inovaţia sunt infinit mai importante decât alte capitole de finanţare pe care guvernanţii le măresc cu inconştienţă an de an, ca de exemplu Apărarea, Serviciile secrete şi în genere instituţiile de forţă. Nimeni nu ne va ataca şi nici cuceri vreodată dacă rămânem proştii Europei! Asta e o certitudine!
Care sunt principalele concluzii
Principalele constatări ale celor 3 studii sunt:
- UE recuperează progresiv din distanța față de Japonia și SUA;
- Suedia este din nou lider în domeniul inovării;
- Letonia a devenit țara în care inovarea cunoaște cea mai rapidă creștere europeană;
- România este lanterna roşie a clasamentelor, sub Bulgaria, condamnată la rămânere în urmă pe deceniile următoare.
Tabloul de bord european privind inovarea 2016 - clasamentul pe țări* (axa X - țările UE, axa Y - indicele sintetic al inovării)
Cele 4 grupuri de performanţă
1. Liderii Inovaţiei: Danemarca, Finlanda, Germania, Olanda şi Suedia ale căror performanţe în inovaţie sunt cu mult peste media UE;
2. Inovatorii puternici: Austria, Belgia, Franţa, Irlanda, Luxemburg, Slovenia şi Marea Britanie cu performanţe cu puţin peste mediei UE;
3. Inovatorii moderaţi: Croaţia, Cipru, Republica Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Spania ale căror performanţe sunt sub media UE;
4. Inovatorii modeşti: Bulgaria şi România ale căror performanţe în inovaţie sunt cu mult sub media UE şi ale căror rezultate le condamnă la stagnare şi chiar înapoiere în privinţa dezvoltării ulterioare.
Inovaţia presupune un efort concentrat al ţărilor UE
„Îmi doresc ca Europa să fie un loc în care IMM-urile inovatoare și întreprinderile noi să înflorească și să-și extindă activitatea în întreaga piață internă. Dar pentru asta este nevoie de un efort concertat. La nivelul UE, trebuie să simplificăm legislația în domeniul TVA, să adaptăm regulile privind insolvența, să facem mai ușor accesibile informațiile despre cerințele de reglementare și să lucrăm la un cadru privind proprietatea intelectuală clar și abordabil pentru IMM-uri. De asemenea, trebuie să adaptăm continuu piața unică la realitățile zilei, ca să ne asigurăm că serviciile inovatoare precum cele care țin de economia colaborativă își găsesc locul pe piață”, susţine Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. La rândul său, Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat: „Țările și regiunile care ocupă primele locuri sprijină inovarea printr-o gamă largă de politici, de la investiții la educație și de la condiții de muncă flexibile la asigurarea unei administrații publice care prețuiește spiritul antreprenorial și inovarea. Comisia își aduce contribuția în acest sens promovând inovarea în toate domeniile de politică. În plus, îmbunătățim accesul la finanțare privată prin Planul de investiții pentru Europa în valoare de 315 miliarde de euro și prin uniunea piețelor de capital, precum și prin crearea unui nou Consiliu european pentru inovare”. În final, Corina Crețu, comisar pentru politica regională, a adăugat: „Strategiile de specializare inteligentă ajută statele membre și regiunile să-și pună în valoare avantajele concurențiale în domeniul cercetării și inovării și să găsească posibilități de colaborare între întreprinderi și mediul academic. Astfel, aceste strategii devin busole pentru investițiile inovatoare și pe termen lung susține prin fonduri ESI și, când se poate, și prin alte surse de finanțare ale UE. Acest lucru contribuie în mod semnificativ la transformarea Europei într-o economie bazată pe cunoaștere”.
Liderii şi codaşii Inovării
1. Suedia este, din nou, lider în domeniul inovării în UE, urmată de Danemarca, Finlanda, Germania și Țările de Jos.
2. În domenii specifice de inovare, liderii UE sunt: Suedia - resurse umane și calitatea cercetării academice; Finlanda - condițiile cadrului financiar; Germania - investiții private în inovare; Belgia - rețele de inovare și colaborarea și Irlanda - inovarea în întreprinderile mici și mijlocii.
3. Inovatorii cu cea mai rapidă creștere sunt Letonia, Malta, Lituania, Țările de Jos și UK.
4. Și în țările moderat inovatoare există nuclee inovatoare regionale: Piemonte și Friuli-Venezia Giulia în Italia, Țara Bascilor în Spania și Bratislavský kraj în Slovacia.
5. Global, factorul principal care ajută ţările să devină lider în inovare este adoptarea unui sistem echilibrat de inovare, care combină un nivel adecvat de investiții publice și private, parteneriate eficace în domeniul inovării între întreprinderi și mediul academic, precum și o bază educațională solidă și performanțe excelente în cercetare. Impactul economic al inovării trebuie să se manifeste prin vânzări și exporturi de produse inovatoare, precum și prin ocuparea forței de muncă.
6. Specializarea în tehnologii generice esențiale (TGE) sporește performanța regională în materie de inovare, în special în domeniile materialelor avansate, biotehnologiilor industriale, fotonicii și ale tehnologiilor avansate de producție.
7. În următorii doi ani, este de așteptat ca performanța UE în domeniul inovării să se îmbunătățească. Majoritatea întreprinderilor planifică menținerea sau creșterea nivelului investițiilor în inovare în următorul an. Întreprinderile din România, Malta și Irlanda este cel mai probabil să-și sporească investițiile în inovare în anul următor (2017).
Contraperformanţele României în ultimii ani
Cum se măsoară Inovaţia în UE
Un raport recent, „Performanțele în domeniile științei, cercetării și inovării în UE”, stabilește o legătură clară între creșterea economică din UE și investițiile în cercetare și inovare. Acesta subliniază importanța continuării eforturilor de sporire a investițiilor în aceste domenii vitale. Pentru mai multe informații privind acțiunile CE în sprijinul inovării, puteţi consulta ultima secțiune din Documentare suplimentară: punctul 1. „Întrebări frecvente”. Inovarea la nivelul UE se măsoară utilizând 3 instrumente:
A. Tabloul de bord european privind inovarea, publicat anual, oferă o evaluare comparativă a performanțelor țărilor din UE și ale câtorva țări terțe în domeniile cercetării și inovării. Raportul pe 2016 include, pentru prima oară, o secțiune prospectivă dedicată evoluțiilor recente, tendințelor și schimbărilor prognozate.
B. Tabloul de bord regional privind inovarea este o extensie regională a tabloului de bord european privind inovarea, dedicat evaluării performanțelor regiunilor europene.
C. Innobarometrul surprinde tendințele și atitudinile recente din activitățile legate de inovare ale firmelor din țările UE, precum și din Elveția și SUA.
Documentaţie suplimentară
1. Întrebări frecvente
2. Tabloul de bord european privind inovarea
3. Tabloul de bord regional privind inovarea
4. Innobarometrul
5. Profil de ţară: România
