Primele constatări ale anchetei Comisiei Europene (CE) asupra comerțului electronic comunitar arată că geoblocarea este un fenomen cu largă răspândire în cadrul UE. Cauzele acestei situații sunt determinate parțial de deciziile unilaterale ale firmelor din UE de a nu vinde în străinătate, dar și de barierele contractuale instituite de firme, care îi împiedică pe consumatori să cumpere online în alte state membre ale UE.
Pe teritoriul UE se recurge în mod frecvent la geoblocare
CE a publicat primele constatări privind prevalența geoblocării care îi împiedică pe consumatori să cumpere bunuri de consum și să aibă acces la conținutul digital online în Uniunea Europeană. Informațiile au fost colectate de către CE în cadrul anchetei antitrust în desfășurare asupra sectorului comerțului electronic, lansată în mai 2015. Analiza se bazează, în special, pe răspunsurile a peste 1.400 de comercianți cu amănuntul și furnizori de conținut digital din toate cele 28 de state membre ale UE. Aceștia arată că pe teritoriul UE se recurge în mod frecvent la geoblocare, atât în cazul bunurilor de consum, cât și în cel al conținutului digital. Astfel, 38 % din comercianții cu amănuntul care vând online bunuri de consum și 68 % din furnizorii de conținut digital care au participat la anchetă au răspuns că recurg la geoblocarea consumatorilor din alte state membre ale UE.
Ancheta în sectorul comerțului electronic vizează colectarea de informații de pe piață pentru a permite CE să înțeleagă mai bine dacă și în ce măsură barierele ridicate de firme afectează piețele europene de comerț electronic. Geoblocarea se numără printre aspectele vizate de ancheta sectorială. Datele și informațiile referitoare la geoblocare publicate pe 18 martie nu afectează constatarea oricăror aspecte problematice anticoncurențiale sau inițierea oricăror cazuri antitrust. Constatările vor contribui la analiza în desfășurare efectuată de către CE cu privire la investigația sectorială pentru a identifica eventuale probleme în materie de concurență și, de asemenea, vor completa acțiunile lansate în cadrul Strategiei privind piața unică digitală elaborată de CE, în vederea eliminării obstacolelor care obstrucționează comerțul electronic transfrontalier.
Să analizăm cu atenție dacă există un comportament anticoncurențial
„Informațiile colectate în cadrul anchetei noastre în sectorul comerțului electronic confirmă indiciile care ne-au determinat să lansăm ancheta. Nu numai că geoblocarea îi împiedică frecvent pe consumatorii europeni să cumpere online bunuri și conținut digital din altă țară membră a UE, ci, într-o anumită măsură, geoblocarea respectivă decurge din restricții prevăzute în acordurile dintre furnizori și distribuitori. În cazul în care o companie care nu are o poziție dominantă pe piață decide în mod unilateral să nu vândă în străinătate, aceasta este o chestiune care nu ține de dreptul concurenței. Atunci când, însă, geoblocarea este rezultatul unor acorduri, trebuie să analizăm cu atenție dacă există un comportament anticoncurențial, care poate fi combătut prin instrumentele UE în domeniul concurenței.”, susține Margrethe Vestager, comisarul european responsabil de politica în domeniul Concurenței.
Tot mai multe bunuri și servicii sunt comercializate pe internet, însă vânzările online transfrontaliere în interiorul UE cresc doar într-un ritm lent. Constatările inițiale ale CE desprinse din această ancheta sectorială vizează o practică, așa-numita geoblocare, prin care comercianții cu amănuntul și furnizorii de conținut digital îi împiedică pe cumpărătorii online să achiziționeze bunuri de consum ori să aibă acces la servicii cu un conținut digital, din cauza locului unde se află sau a țării lor de reședință. Geoblocarea este un factor care afectează comerțul electronic transfrontalier. În unele cazuri, geoblocarea pare să fie legată de acordurile dintre furnizori și distribuitori. Astfel de acorduri pot restrânge concurența pe piața unică, ceea ce constituie o încălcare a normelor antitrust ale UE. Totuși, aceste situații trebuie să fie evaluate de la caz la caz. În schimb, dacă geoblocarea se bazează pe decizii de afaceri unilaterale luate de o firmă de a nu vinde în străinătate, un astfel de comportament al unei companii care nu ocupă o poziție dominantă pe piață se situează în mod evident în afara domeniului de aplicare al normelor UE în materie de concurență.
Există o serie de motive pentru care comercianții cu amănuntul și prestatorii de servicii nu fac vânzări transfrontaliere și pentru care libertatea de a alege partenerul comercial rămâne principiul de bază. În acest context, eliminarea obstacolelor nejustificate în materie de reglementare din calea comerțului electronic transfrontalier prin măsuri legislative, ca parte a Strategiei privind piața unică digitală, constituie o prioritate fundamentală a Comisiei, care va prezenta propuneri legislative suplimentare în luna mai. Obiectivul comun al măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de concurență și al inițiativelor legislative ale Comisiei este de a crea un spațiu în care cetățenii și întreprinderile să beneficieze de un acces optim la activități online și să exercite fără opreliști astfel de activități, indiferent de locul lor de reședință.
Rezumatul constatărilor inițiale
Ancheta sectorială a mai constatat că 38 % din comercianții cu amănuntul care au răspuns la întrebări și care vând online bunuri de consum, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte, articole sportive și produse electronice de larg consum, recurg la geoblocare. În cazul acestor produse, geoblocarea se manifestă, în special, prin refuzul de a le livra în străinătate. Se recurge, de asemenea, la neacceptarea metodelor de plată străine și, într-o mai mică măsură, la redirecționarea și blocarea accesului la site-ul web. Deși majoritatea acestor geoblocări rezultă din decizii de afaceri unilaterale, 12 % din comercianții cu amănuntul raportează restricții contractuale privind vânzările transfrontaliere pentru cel puțin o categorie de produse pe care le oferă.
În ceea ce privește conținutul digital online, majoritatea (68 %) furnizorilor au răspuns că recurg la geoblocarea utilizatorilor din alte state membre ale UE. Geoblocarea se efectuează, în principal, pe baza adresei protocolului de internet (IP) a utilizatorului care identifică și localizează un computer/smartphone. 59 % din furnizorii de conținut care au răspuns la anchetă au menționat că au obligația contractuală față de furnizori de a recurge la geoblocare. Există diferențe semnificative în ceea ce privește prevalența geoblocării între diferitele categorii de conținut digital și între statele membre ale UE.
Numărul respondenților variază de la un stat membru la altul, în principal din cauza diferitelor dimensiuni ale piețelor online în statele membre și a numărului de solicitări spontane de participare la anchetă primite de Comisie. Prin urmare, rezultatele oferă o perspectivă valoroasă cu privire la prevalența practicilor de geoblocare în UE, dar acestea nu sunt reprezentative din punct de vedere statistic pentru piețele comerțului electronic, în ansamblu. Mai multe detalii se găsesc în Fișa informativă.
Următoarele etape privind sectorul comerțului electronic
O analiză mai detaliată a tuturor constatărilor anchetei în desfășurare în sectorul comerțului electronic va fi prezentată într-un raport preliminar care va fi publicat pentru consultare publică la jumătatea anului 2016. Acesta nu se va referi doar la geoblocare, ci și la alte aspecte problematice potențiale în materie de concurență care afectează piețele europene de comerț electronic. Se preconizează că raportul final va fi prezentat în primul trimestru al anului 2017. Constatările inițiale privind geoblocarea publicate acum nu afectează constatarea oricăror aspecte problematice anticoncurențiale sau deschiderea oricăror cazuri antitrust. În cazul în care Comisia identifică aspecte problematice specifice în materie de concurență în privința geoblocării sau a alte aspecte, aceasta ar putea iniția investigații menite să asigure respectarea normelor UE referitoare la practicile comerciale restrictive și abuzurile de poziție dominantă pe piață (articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene - TFUE). ). Orice măsură de asigurare a respectării normelor în materie de concurență ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz, care ar include, de asemenea, o analiză a posibilelor justificări pentru restricțiile identificate.
Istoricul acestei anchete
Ancheta în sectorul comerțului electronic a fost lansată la data de 6 mai 2015, pentru a permite Comisiei să identifice eventuale aspecte problematice în materie de concurență pe piețele europene de comerț electronic. Pentru mai multe detalii privind contextul anchetei în sectorul comerțului electronic, vă rugăm să consultați Fișa informativă și siteul web al anchetei sectoriale. De asemenea, Raportul complet poate fi accesat aici. Apoi, Ancheta sectorială completează alte acțiuni pentru eliminarea obstacolelor din calea comerțului electronic transfrontalier, prevăzute în Strategia privind piața unică digitală, elaborată de Comisie și adoptată în aceeași zi. Pe 18 martie 2016, CE a publicat raportul său complet privind rezultatele consultării publice referitoare la geoblocare (vedeţi mai multe informații aici), ca parte a strategiei. De asemenea, Comisia a realizat o anchetă bazată pe metoda „clientului misterios” prin care s-a analizat prevalența geoblocării și a tehnicilor restrictive teritoriale utilizate în diferite sectoare din UE. În luna mai, Comisia va propune un pachet legislativ menit să impulsioneze comerțul electronic în UE.
