Raportul preliminar al Comisiei Europene (CE) privind ancheta în sectorul comerțului electronic confirmă creșterea rapidă a comerțului electronic în UE și identifică o serie de practici comerciale care ar putea restrânge concurența și limita posibilitățile de alegere ale consumatorilor, au anunţat oficialii CE pe 15 septembrie. CE poate iniția investigații specifice pentru a se asigura de respectarea normelor UE privind practicile comerciale restrictive și abuzurile de poziție dominantă pe piață.
e-Commerce cu bune şi rele
Din fericire, dacă e să ne auto-ironizăm, România nu este deloc afectată la acest capitol, având cea mai mică rată de cumpărători e-commerce din UE, de numai 2%, la nivelul anului 2015, conform Eurostat. Urmează în topul ruşinii e-comm comunitar Polonia cu 4% şi Bulgaria cu 7%, însă pe primele locuri se află Luxemburgul cu 68%, Austria şi Malta cu câte 44% fiecare.
„Comerțul electronic a devenit foarte important pentru consumatori și are un impact semnificativ asupra activităților și strategiilor societăților comerciale. Acestea ar trebui să aibă libertatea de a-și stabili strategiile de vânzare online. Însă, în paralel, autoritățile de concurență trebuie să vegheze ca firmele să nu se lanseze în practici comerciale anticoncurențiale. Aceste practici îi pot împiedica pe consumatorii europeni să beneficieze pe deplin de avantajele comerțului electronic, adică de o gamă mai largă de oferte și de prețuri mai mici.”, susţine comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager.
Ancheta a fost iniţiată în mai 2015
CE a inițiat ancheta în sectorul comerțului electronic în luna mai 2015, în cadrul Strategiei privind piața unică digitală. Unul dintre principalele elemente ale Strategiei privind piața unică digitală este acela de a asigura un acces mai bun al consumatorilor și al firmelor la bunuri și servicii. Ancheta sectorială completează propunerile legislative ale CE în această privință. Obiectivul anchetei sectoriale este de a permite CE să identifice eventuale aspecte problematice în materie de concurență pe piețele europene ale comerțului electronic. Cu ocazia anchetei, CE a colectat dovezi de la aproape 1.800 de societăți comerciale care-și desfășoară activitatea în comerțul electronic de bunuri de consum și de conținut digital și a analizat aproximativ 8.000 de contracte de distribuție. Raportul preliminar din 15 septembrie prezintă constatările inițiale ale CE privind toate aceste aspecte. Acesta identifică practici comerciale care ar putea ridica probleme de concurență. CE poate iniția investigații specifice pentru a se asigura de respectarea normelor UE privind practicile comerciale restrictive și abuzurile de poziție dominantă pe piață.
Principalele concluzii
Raportul preliminar confirmă importanța tot mai mare a comerțului electronic și indică faptul că, în 2015, mai mult de jumătate din consumatorii adulți din UE au comandat bunuri sau servicii online, cifra ajungând la mai mult de 8 din 10 persoane în unele state membre. Comerțul electronic este un vector important al transparenței și concurenței în materie de prețuri, lărgind gama de servicii adresate consumatorilor și posibilitățile ca aceștia să găsească cele mai bune oferte. Această transparență are beneficii și din perspectiva ofertei: în raport se constată, de exemplu, că peste jumătate dintre comercianții cu amănuntul urmăresc prețurile concurenților lor și marea majoritate reacționează la variațiile de preț observate. Însă raportul preliminar identifică și anumite practici comerciale care ar putea limita această concurență din mediul online. Acest raport ar trebui să le ofere societăților comerciale ocazia de a-și revizui actualele contracte de distribuție și de a le modifica, dacă este necesar, astfel încât acestea să respecte normele UE în materie de concurență.
Vânzarea online de bunuri de consum
Producătorii au reacționat la creșterea amplorii comerțului electronic prin adoptarea unei serii de practici pentru a-și controla mai bine distribuția produselor și poziționarea mărcilor. Sistemele de distribuție selectivă, în care produsele pot fi vândute doar de vânzători autorizați preselectați, sunt utilizate pe scară mai largă și producătorii își comercializează produsele din ce în ce mai mult online, direct consumatorilor. De asemenea, în acordurile de distribuție, producătorii prevăd, din ce în ce mai frecvent, restricții în materie de vânzări. Raportul constată că:
- peste 2 din 5 comercianți cu amănuntul se confruntă cu o anumită formă de recomandare de preț sau cu o restricție de preț din partea producătorilor;
- circa 1 din 5 comercianți este supus unor restricții contractuale în privinţa vânzării pe piețele online;
- aproape 1 din 10 comercianți este supus unor restricții contractuale în privinţa trimiterii de oferte de preț site-urilor de comparare a prețurilor;
- mai mult de 1 din 10 comercianți cu amănuntul au raportat că furnizorii le impun restricții contractuale privind vânzările transfrontaliere.
Toate aceste tipuri de restricții contractuale au ca rezultat, în anumite condiții, îngreunarea derulării cumpărăturilor transfrontaliere sau a cumpărăturilor online, în general, și acest lucru este, în cele din urmă, în detrimentul consumatorilor, împiedicându-i să beneficieze de o ofertă mai variată și de prețuri mai mici în cadrul comerțului electronic.
Conținutul digital
Pentru furnizorii de conținut digital este esențial ca titularii de drepturi de autor să le pună la dispoziție licențe de utilizare, acest lucru fiind și un factor determinant al concurenței de pe piață. Raportul constată că acordurile de acordare de licențe pentru drepturile de autor sunt complexe și adesea exclusive. Acestea prevăd ce teritorii, tehnologii și intervale de difuzare pot utiliza furnizorii de conținut digital. În luna martie 2016, CE și-a prezentat constatările inițiale privind geoblocarea, potrivit cărora această practică este larg răspândită în întreaga UE în comerțul electronic, în special în privinţa conținutului digital. Astfel, peste 60% din acordurile de acordare a licențelor prezentate de titularii de drepturi sunt limitate la teritoriul unui singur stat membru. Aproape 60% din furnizorii de conținut digital care au participat la anchetă au convenit prin contract cu titularii de drepturi să recurgă la geoblocare. În cazul în care geoblocarea rezultă din acorduri încheiate între furnizori și distribuitori, aceasta poate avea ca efect restricționarea concurenței pe piața unică, încălcând normele antitrust ale UE. Orice măsură de asigurare a respectării normelor din domeniul concurenței împotriva geoblocării ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz, care să includă și o analiză a posibilelor justificări pentru restricțiile identificate.
Ce va urma, după faza preliminară
Raportul preliminar este în prezent deschis consultării publice pe o perioadă de 2 luni. Părțile interesate sunt invitate să își prezinte observațiile privind constatările anchetei sectoriale, să transmită informații suplimentare și să semnaleze orice alte probleme. CE intenționează să publice raportul final în primul trimestru al anului 2017. Pentru mai multe detalii, puteţi să consultați fișa informativă și site-ul web al anchetei sectoriale.
