Guvernul României lucrează cu latență maximă în privința industriei IT&C, în ciuda declarațiilor optimiste afișate de MCSI și de oficialii Palatului Victoria. Dovada, Hotărârea de guvern din 18 noiembrie 2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea „Centrului Național de Supercomputing (CNS)" a ajuns abia pe 3 martie în Monitorul Oficial. Aproape 4 luni i-a luat unei hotărâri guvernamentale să se transforme dintr-o hârtie ordinară într-o instituție publică. Acesta e abia începutul, grozăvia urmează: care ar fi utilitatea acestui centru de supercomputing, mai ales în aceste vremuri de recesiune acută? Mai ales când România deține acum locul secund în topul contracțiilor PIB din Europa, după Letonia?
Avem o instituție, ce facem cu ea?
CNS aparține din start MCSI, „organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului Comunicațiilor", fără nici un dubiu. În cadrul atribuțiilor sale figurează una după alta:
- analizarea și testarea soluțiilor avansate din punctul de vedere al IT&C" (foarte vag și general)
- realizarea unor „simulări de politici social-economice" (un asemenea centru nu are astfel de atribuții nicăieri în lume)
- efectuarea de analize, „modelarea și simularea fenomenelor economico-financiare, în vederea combaterii efectelor crizei economice și a prevenirii riscurilor asociate" (aberația economică continuă)
- acordarea de consultanță de specialitate pentru organizații naționale, regionale și internaționale (un obiectiv decupat de la orice ONG care se pricepe la toate și la nimic în mod special). Concluzia atribuțiilor: o însăilare rapidă și neprofesionistă a unor obiective super-generaliste, care nu duc nici măcar cu gândul la un centru de supercomputing, focusată oriunde în lume către cercetarea avansată în domenii științifice esențiale (fizică, chimie, matematică, astronomie, medicină, neurobiologie etc.)
Aproape tot ce își imagina ministrul Gabriel Sandu în toamnă acum pare a fi doar istorie. Ministrul spunea atunci că „părțile integrate centrului vor include atât calculul de înaltă performanță pentru cercetări interdisciplinare complexe dar și o sustenabilă bază tehnologică și educațională". Tot la lege se spune că CNS trebuie condus de către un director, numit de către ministrul MCSI (în toamnă se mai vorbea și de un concurs) și funcționează cu un număr de 8 posturi, după ce în toamnă același CNS avea pe hârtie 20 de posturi. Ce centru de cercetare din lumea aceasta (Terra) mai poate lucra în ziua de azi cu 8 oameni? Din câte știm noi, nici unul, nici dacă ar avea 8 super-roboți. Dar poate că CNS va deține resurse colaterale, aduce de cei 8 de acasă, pentru că instituția are de la Guvern doar un parc de autoturisme, folosite „pentru transportul persoanelor din aparatul propriu." Așadar, poate că v-ați prins o coterie și-o mașinărie de topit niște bani publici, pentru ceva „personalități" deosebite, cu ceva culoare politică, rămase pe dinafara mesei omenite de către câștigătorii loteriei publice. Sincer, această instituție SF mi se pare cea mai sfidătoare propunere în vremuri de cruntă recesiune economică. Tocmai pentru a vă aduce cu picioarele pe pământ vă relatez în continuare adevăruri tragice despre situația economică din România anului 2010.
Situația economică la cote de avarie: poate urma reset-ul
Investițiile în economia națională au scăzut anul trecut cu 29,1%, față de cele din 2008, la 62,507 miliarde lei, cele mai multe fiind realizate în comerț, servicii și industrie, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, anul trecut, sectorul comerț/servicii (comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor) a atras 42,6% din totalul investițiilor, iar industria 41,8%. La polul opus s-au situat construcțiile, cu 9,1%, și agricultura, cu doar 2,8%. În ultimul trimestru din 2009, comparativ cu aceeași perioadă din 2008, investițiile realizate în economia națională au scăzut cu 39,9%, la 19,622 miliarde lei. Comparativ cu trimestrul patru din 2008, în octombrie-decembrie se constată o scădere a ponderii utilajelor (inclusiv mijloace de transport) în total investiții cu 14 puncte procentuale, la 37,6%. Ponderea investițiilor în lucrările de construcții noi a crescut cu 11,7 puncte procentuale, la 51%, iar cea a investițiilor în alte cheltuieli cu 2,3 puncte procentuale, la 11,4%.
România a avut în Q4 2009 a patra scădere anuală a PIB, contracție de 2,3% în UE
România a avut în ultimul trimestru din 2009 a patra contracție anuală a Produsului Intern Brut (PIB) dintre statele membre UE, de 6,9%, în timp ce PIB-ul blocului comunitar s-a redus cu 2,3%, potrivit datelor prezentate pe 4 martie de către Eurostat. PIB-ul UE din trimestrul al patrulea a scăzut cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2008, iar economia europeană s-a contractat cu 4,2% pe ansamblul anului trecut, conform Biroului de statistică al UE. În zona euro, PIB-ul din ultimul trimestru a scăzut în termeni anuali cu 2,1%, iar economia s-a restrâns în 2009 cu 4,1%. Trimestrial, produsul intern brut a crescut în perioada octombrie-decembrie cu 0,1% atât în UE, cât și în zona euro. România a înregistrat, astfel, cea de-a doua scădere trimestrială a PIB din UE în trimestrul al patrulea, de 1,5%, singurul stat membru care a avut o contracție mai severă fiind Letonia, cu -3,2%.
