Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a avut, pe 10 mai 2016, prima întâlnire cu noul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. Discuţiile au vizat aspectele cele mai presante ale politicii de coeziune în România: pregătirea proiectelor aferente perioadei de programare 2014-2020, desemnarea autorităților de management și control, îndeplinirea condiționalităților ex-ante, precum și finalizarea implementării programelor și proiectelor din perioada 2007-2013. De asemenea, oficialul europeana avut o serie de discursuri la întâlnirile publice din ultimele zile. Am încercat să facem o selecţie a celor mai acute idei expuse de comisarul CE. Subtitlurile ne aparţin.
Riscul de a rămâne fără fonduri
“România nu reușește să demareze absorbția în cadrul financiar 2014-2020, iar acest lucru reprezinta un risc!”
“Vreau însă să vă spun răspicat încă de la început: vremea discuțiilor a trecut! România se află deja în întârziere. Absorbția în actualul cadru financiar este minimă, iar numărul de proiecte noi și a operațiunilor aprobate este mult prea mic. Înseamnă oare acest lucru că România nu are nevoie de autostrăzi, de căi ferate moderne, de spitale noi? Nu, înseamnă pur și simplu că aici, în țară, lucrurile nu merg cum trebuie.”
“Din păcate, timpul nu lucrează în favoarea României. Provocările în acest moment, traduse în priorități absolute, sunt achizițiile publice, gestionarea deșeurilor și asistența medicală. În cazul în care aceste condiționalități nu sunt îndeplinite până la finalul anului 2016, Comisia ar putea fi nevoită să suspende plățile. Pentru cele 22 de condiționalități îndeplinite parțial sau neîndeplinite, există 47 de planuri de acțiune restante, dintre care 2 au fost îndeplinite. Există așadar loc de mai bine, iar ritmul de lucru trebuie accelerat!”
“Am venit în România pentru a continua dialogul cu autoritățile și pentru a ajuta, dar și pentru a transmite un avertisment: România trebuie să accelereze ritmul absorbției fondurilor europene, iar aici nici un minut nu e de pierdut. Pentru că orice întârziere generează un risc important asupra propriei economii!”
La Bruxelles există tot sprijinul
“Obiectivul Comisiei și, cu siguranță și al autorităților de la București, este acela ca fondurile structurale și de coeziune să reînceapă să sprijine creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru români. Dacă absorbția efectivă nu va începe în lunile următoare, România riscă să își pună singură piedică în calea dezvoltării economice și sociale sustenabile. Vă asigur că de la Bruxelles există tot sprijinul. Este însă nevoie ca și aici, în țară, autoritățile să fie mai eficiente în a demara absorbția de fonduri pe noul cadru financiar.”
Importanţa băncilor pentru fondurile europene
“Un rol important în atragerea fondurilor europene l-au avut și îl au în continuare băncile comerciale din România. Punerea în aplicare a instrumentelor financiare în perioada de programare 2007-2013 a fost o poveste de succes datorită efortului comun al autorităților române, Banca Europeană de Investiții și șapte bănci comerciale. 225 de milioane de euro în cadrul programului pentru competitivitate au fost completate de contribuția privată a băncilor, creând un efect de pârghie semnificativ, prin acordarea a 5.000 de împrumuturi pentru IMM-uri. Așadar, sistemul bancar este în măsură să susţină creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene prin implicarea directă în prefinanţări şi co-finanţări.
Fără îndoială, în cadrul instrumentelor financiare pe care autoritățile române intenționează să le pună în aplicare în perioada de programare 2014-2020, băncile vor continua să fie implicate, prin acordarea de finanțare IMM-urilor. Aproape 500 de milioane de euro urmează să fie puse la dispoziție prin contribuția comună a fondurilor ESI și bugetul național, iar majoritatea instrumentelor vor fi puse în aplicare prin intermediul băncilor. Un exemplu în acest sens este Programul Operațional „Inițiativa pentru IMM-uri”, recent adoptat, în care băncile vor juca un esențial. Și în acest caz însă, lucrurile se mai pot îmbunătăți. Spre exemplu, băncile ar putea sprijini mai mult statul pentru a asigura co-finanțarea proiectelor europene. De asemenea, se poate lucra mai mult la reducerea sau chiar eliminarea diferențelor dintre criteriile de eligibilitate pentru accesarea fondurile ESI, pe de o parte și condițiile de creditare ale băncilor comerciale, pe de altă parte. Aceste diferențe au fost, de multe ori, obstacole în calea IMM-urilor. Printr-un dialog constructiv între toate părțile interesate, aceste obstacole ar putea fi eliminate, cu efecte pozitive pentru toți actorii, inclusiv pentru cifrele de afaceri ale băncilor. IMM-urile nu înseamnă doar locuri de muncă, ci și inovare, creativitate, coeziune economică și socială, competenţe antreprenoriale. De aceea, ele joacă un rol esențial în economia românească. Cu toate acestea, este uneori dificil pentru IMM-uri să găsească finanțarea necesară. Autoritățile române au estimat că deficitul de finanțare pentru IMM-uri este de aproximativ 3,4 miliarde de euro! Încurajez reprezentanții instituțiilor bancare să joace un rol activ în acoperirea acestui deficit, inclusiv prin asigurarea accesului la finanțare pentru beneficiarii fondurilor europene.”
România are cel mai scăzut scor european la e-Guvernare
“Fondurile europene reprezintă un instrument important, poate cel mai important, prin care România poate să reducă decajele față de statele dezvoltate din UE și poate îmbunătăți viața cetățenilor săi. Continuarea reformelor structurale trebuie să fie o prioritate, trebuie să fie crescută coeziunea socială și competivitatea. România are cel mai scăzut grad de utilizare a așa numitei E-guvernări dintre statele membre ale UE. Doar 8% dintre români trimit în prezent acte către instituții în sistem online, de patru ori mai puţin decât este media la nivelul UE.”
Realizările cu fonduri europene
“Avem însă și motive de optimism. Pentru că de cele mai multe ori ne concentrăm asupra problemelor României și asupra a ceea ce nu merge bine, tindem să uită proiectele de succes care au fost finanțate din fonduri structurale și de investiții europene, proiecte care nu sunt deloc puține. Ele au vizat domenii variate, de la cercetare și inovare, la stații de epurare a apelor uzate și combaterea eroziunii solului, de la sisteme de finanțare pentru IMM-uri, la mari lucrări de infrastructură de transport, precum aeroportul din Iași sau metroul din București. Printre realizări se numără:
- Zeci de mii de locuri de muncă create direct și mult mai multe susținute indirect, pe orizontală;
- 850.000 de persoane instruite, consiliate etc.;
- 2.898 proiecte directe de ajutor pentru investiții pentru IMM-uri;
- 1.253 de IMM-uri sprijinite prin investiții directe;
- 1.744 proiecte ale societății informaționale;
- 400 de instituții de sănătate, educație și sociale renovate / îmbunătățite la standarde europene;
- 1.893 km de drumuri refăcute si 368 km de noi drumuri;
- 122 km de cale ferată refăcute;
- 33.849 de persoane care beneficiază de masuri de protecție împotriva inundațiilor;
- 12 proiecte regionale de management al deșeurilor.
“România este țară membră a Uniunii Europene din 2007, iar în această perioadă finanțările accesate au reprezentat una dintre principalele surse de investiții care au sprijinit poziţionarea bună a României în regiunea Europei Centrale şi de Est. România a ajuns în anii recenți în topul european de creștere economică și una din cele mai dinamice societăți. De altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare a crescut de la 26% din media EU-27 în 2000, la 54% din media EU-28 în 2013. Mai este mult de recuperat, dar drumul pe care mergem este unul bun!”
Simplificarea procedurilor de acces
“Când am fost numită Comisar European pentru Politică Regională, eram îngrijorată de faptul că unele state membre ale UE, printre care și România, nu foloseau pe deplin fondurile europene disponibile. Am remarcat nevoia de a simplifica procedurile, astfel încât acestea să fie aplicate în cel mai eficient mod posibil. Am decis să intensificăm eforturile la toate nivelurile pentru a crește eficiența managementului fondurilor europene, fără a crea greutăți suplimentare pentru beneficiarii acestora. Iar acest efort noi îl numim Simplificare. Simplificarea este una dintre prioritățile mandatului meu de Comisar european. De aceea am decis să înființăm un Grup de lucru format din 12 experți independenți, care să se ocupe de acest proces, oferind sugestii Comisiei.”
“Astăzi, combinarea fondurilor structurale cu Planul de Investiții este complicată administrativ deoarece politicile de coeziune nu beneficiază de aceleași reguli simple ca Planul de Investiții. Adevărata întrebare este cum (și dacă) sistemul privind politicile de coeziune poate fi simplificat în mod radical, asigurând legalitatea și regularitatea procesului. Avem, pe de o parte, nevoia de simplificare, dar și nevoia de a controla eficient modul în care se cheltuiesc banii europeni. Ce poate fi învățat din alte politici și mecanisme de la nivelul Uniunii Europene? Poate fi introdus un grad mai mare de diferențiere, care să reflecte capacitatea fiecărei administrații? Cum poate fi organizată diferit, de la caz la caz, cooperarea cu statele membre? Acestea sunt o parte din provocările la care vom încerca să răspundem. Nu va fi vorba de decizii ușoare.”
“Cu alte cuvinte, simplificarea este un efort comun și toată lumea trebuie să fie angajată să participe. Comisia va fi în avangarda acestui efort, în beneficiul celor care, zi de zi, își dedică expertiza și energiile realizării și implementării acelor proiecte care schimbă în bine viața cetățenilor obișnuiți. Acesta este lucrul la care mă gândesc tot timpul. Tocmai de aceea, este important, pentru a continua schimbările în bine, ca autoritățile din statele membre să folosească mai eficient actualele instrumente financiare. Este important să fie crescut gradul de absorbție, este important să nu existe blocaje.”
Concluzii: separarea administraţiei de politică
“În pofida întârzierilor și a sincopelor pe care cu toții le cunoaștem, România are în continuare mari șanse să recupereze decalajele de dezvoltare. De ea depinde, nu de altcineva. Experiența României în gestionarea fondurilor europene este limitată în comparație cu cea a unor țări precum Spania sau Italia. Dar dacă în perioada 2007-2013 s-a reușit utilizarea a 3 din 4 lei puși la dispoziție de Uniunea Europeană înseamnă că se poate și mai bine, că există capacitatea de a îmbunătăți absorbția și de a dezvolta capacitatea administrativă.”
“Este, poate, ultima șansă istorică a țărilor noastre de a beneficia de o atât de mare concentrare de fonduri pentru dezvoltarea economiei, a infrastructurii, a cercetării, inovării, a întreprinderilor mici și mijlocii – toate acestea conducând la o viață mai bună pentru populație.”
“Cred că trebuie să separăm munca în administrație de politică, pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut. Și mai sper ca România să valorifice, pe deplin, șansele pe care le are. Repet, de la Bruxelles, există tot sprijinul, depinde doar de autoritățile din țară să le valorifice!”
