Reprezentanța Comisiei Europene (CE) în România a organizat, pe 9 martie 2016, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor Publice, o dezbatere despre raportul de țară privind economia românească, publicat pe 26 februarie. Ultimul raport de țară menționează progresele înregistrate de Romania și atrage atenția asupra riscurile reprezentate de măsurile fiscale și de salarizare luate în afara programului anual de bugetare. Conferința a oferit cadrul discutării asupra diferitelor aspecte menționate în document, opinii ce vor fi utilizate în elaborarea de către CE a recomandărilor specifice de țară din luna mai 2016. Totodată, CE le reamintește statelor membre necesitatea de a lua măsurile oportune pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.
Paradoxul României: în topul creșterii economice UE dar și în topul sărăciei
CE încurajează relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asumarea unor politici fiscale responsabile - prioritățile pentru 2016 ale Semestrului european, instrumentul de coordonare la nivel european a politicilor economice naționale. Trebuie subliniat că, săptămâna aceasta, CE a anunțat ieșirea României din grupul țărilor care înregistrează dezechilibre macroeconomice.
"Creșterea economică în România este sustenabilă și se bazează pe investiții. Rata investițiilor a fost printre cele mai ridicate la nivel european, ajungând la 24,9% din PIB, și ne aşteptăm să crească pe termen mediu. Suntem conştienţi că pentru menţinerea acestor tendinţe pozitive avem nevoie de continuarea și accelerarea reformelor structurale”, susține ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu. "Remarcăm cu toții creșterea economică înregistrată de România în ultimii ani. Avem de-a face cu o situație paradoxală: România se află în topul creșterii în Uniunea Europeană, dar în același timp este și în topul sărăciei. Aceasta înseamnă că modelul de creștere nu lucrează în beneficiul cetățenilor. Comisia Europeană dorește să se asigure că evoluția economiei României este echilibrată, având drept model de competitivitate calitatea și inovarea în locul costurilor reduse cu forța de muncă", declară șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote.
Urmează programele naționale de reformă și convergență
La conferință au participat Anca Dana Dragu, ministrul Finanțelor Publice, Claudia Ana Costea, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale, Cristian Ghinea, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, și Ioana Bivolaru, director general la Ministerul Afacerilor Externe. CE a fost reprezentată de Servaas Deroose, director-general adjunct, și Stefan Olsson, director, precum și alți oficiali implicați în procesul de monitorizare a guvernanței economice. La dezbatere au participat și alți reprezentanți ai autorităților române, precum și ai mediului de afaceri, sindical, academic și ai societății civile.
În noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat Analiza anuală a creșterii, punctul de pornire al Semestrului european 2016. La finalul lunii februarie 2016 au fost publicate rapoartele de țară ce analizează politicile economice și sociale ale statelor membre. Statele membre urmează să transmită Comisiei Europene, în aprilie, programele naționale de reformă și de convergență. Pe baza acestora și a rapoartelor de țară, Comisia va prezenta recomandări specifice pentru fiecare stat membru.
CE reamintește statelor membre obligațiile bugetare
Ca parte a semestrului european 2016 și în contextul acțiunilor întreprinse în urma recentelor previziuni economice de iarnă, CE le reamintește acum statelor membre necesitatea de a lua măsurile oportune pentru a-și îndeplini obligațiile asumate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Evaluarea conformității cu Pactul este un proces continuu, care se desfășoară pe tot parcursul anului. Pentru Spania, întrucât această țară face în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive, atenționarea de astăzi ia forma unei recomandări autonome a Comisiei. Recomandările autonome ale CE reprezintă un instrument curent introdus în pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare ca un mecanism de alertă timpurie pentru statele membre din zona euro în cadrul componentei corective. Acestea trebuie formulate într-un stadiu al procesului aferent semestrului european în care pot fi luate măsuri pentru a se asigura o corectare la timp a deficitelor excesive. Comisia a mai informat Belgia, Croația, Finlanda, Italia și România cu privire la preocupările sale în privința respectării obligațiilor bugetare care le revin țărilor în cauză.
România pe lista neagră a strategiilor bugetare riscante
„Am identificat șase țări ale căror strategii bugetare ar putea prezenta riscuri la adresa respectării angajamentelor luate în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Aceste țări mai au încă timp să ia măsurile necesare, de aceea le trimitem astăzi un semnal de avertizare timpurie. Suntem pregătiți să începem un dialog constructiv cu aceste țări în vederea minimizării riscurilor avute în vedere.", declară Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialog social.
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, susține la rândul său: „Măsurile de astăzi reflectă o evaluare actualizată a perspectivelor bugetare dintr-o serie de țări în urma previziunilor economice de iarnă ale Comisiei. Am făcut tot ce am putut pentru a alerta autoritățile naționale cu privire la riscurile privind respectarea obligațiilor. De ele depinde acum modul în care vor ține seama de observațiile noastre atunci când își vor prezenta, în aprilie, planurile bugetare pe termen mediu."
CE a adoptat anterior, în urma previziunilor sale din iarna anului 2014, recomandări autonome pentru Franța și Slovenia. Prin urmare, aceste țări au adoptat măsuri de politică specifice, care au fost luate în considerare atunci când Comisia a elaborat recomandările specifice fiecărei țări pe 2014 pentru statele membre respective. Ca parte a ciclului semestrului european, în primăvară pot fi adoptate noi propuneri ale Comisiei de recomandări ale Consiliului adresate statelor membre în materie bugetară. Acest lucru va permite luarea în considerare a informațiilor pe care statele membre le prevăd în programele lor naționale de reformă și în programele lor de stabilitate sau de convergență, inclusiv a oricărei acțiuni ulterioare pachetului de astăzi. Recomandările se vor baza, de asemenea, pe previziunile de primăvară ale Comisiei, care vor include datele bugetare finale pentru 2015 validate de Eurostat.
Care sunt pașii următori?
În urma comunicării din 8 martie 2016 privind semestrul european 2016, CE va iniția consultări cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate. În martie și în aprilie, Comisia va organiza, de asemenea, alte întâlniri bilaterale cu statele membre care vor constitui o ocazie de a discuta rapoartele de țară cu autoritățile naționale. În luna aprilie, statele membre urmează să-și prezinte programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma pachetului de iarnă. Pe această bază, CE va prezenta în primăvară propunerile sale privind un nou set de recomandări specifice fiecărei țări, care vor viza principalele provocări ce trebuie abordate. Recomandările vor cuprinde și orientări de ordin bugetar, care se vor baza pe previziunile de primăvară ale Comisiei ce vor include datele bugetare finale pentru 2015 validate de Eurostat.
Documentație suplimentară
1. Comunicarea CE către Parlamentul European, Consiliul European, BEC și Eurogorup
2. Informații
3. Rapoarte de țară
4. Lansarea semestrului european 2016: pachetul din noiembrie privind semestrul european pe înțelesul tuturor
5. Guvernanța economică a UE pe înțelesul tuturor
6. Raportul privind mecanismul de alertă 2016
7. Previziunile economice din iarna anului 2016
8. Pagina de internet a conferinței
