După o vacanță nemotivat de mare (1 iulie - 17 septembrie) pentru o industrie care nu și-a conștientizat, încă, rolul de lider al economiei românești, făbricuțele și uzinele IT&C autohtone au început să lucreze. Mai bine zis, angajații acestora s-au reîntors din toate zările la birourile lor.
Dacă la începutul acestei extra-vacanțe ministerul MCTI nu mai avea lider, grație mașinațiunilor Palatului Cotroceni și indeciziei Justiției, acum însă fotoliul ministerial a fost ocupat de Iuliu Winkler. Pare un om decis să facă, mai mult decât să declare și pariul lui este cu atât mai mare, cu cât a văzut cum „a pățit-o" prietenul său, Zsolt Nagy. Avem, în această ediție, (video-)interviuri cu cei doi miniștri, cel actual și fostul, despre actul de predare-primire a gestiunii MCTI.
Conținutul Video o necesitate
- nu un moft inutil marca YouTube
Și pentru că orice început de sezon trebuie să vă aducă ceva nou, am pregătit în această vară strategia lansării propriului canal video tematic pe site-ul american YouTube, denumit Comunicații Mobile, primul canal video cu conținut românesc din industria IT&C autohtonă. Și dacă cei de la Comisia Europeană au lansat pe 29 iunie, tot pe YouTube, canalul video Eu Tube, ce conține circa 50 de videoclipuri, noi am postat la deschiderea canalului nostru video exact 100 de materiale video din ultimii doi ani (mese rotunde, dezbateri, edițiile 2006 și 2007 ale CERF, interviuri etc.).
Pe toate le puteți accesa atât pe website-ul nostru, www.comunic.ro, cât și pe celebrul YouTube.com, căutând "comunic.ro". Evident, noi nu am dispus de bugetul Comisiei Europene alocat acestui proiect, aceasta este "de stat" și-și permite cheltuieli europene, noi suntem mai mici și mai privați. Ce m-a uimit, însă, la proiectul nostru: pasiunea cu care colegii mei s-au implicat și au fost chiar seduși de mirajul video, ceea ce este și normal într-o economie care tinde către Web 2.0.
Ce m-a dezamăgit la același proiect - rata extrem de redusă a răspunsurilor din partea specialiștilor din industrie, a comunicatorilor companiilor, a PR-iștilor de agenții, a liderilor de companii, a ziariștilor, cu toate că peste 3000 de e-mail-uri au fost trimise către toate aceste personalități ale lumii digitale. Cu câteva excepții jurnalistice, cărora le mulțumesc pentru promovarea pe blog și a câtorva tineri lideri (reprezentantul Intel în România a fost primul nostru abonat), o imensă tăcere a fost răspunsul la o inițiativă, zic eu, măcar lăudabilă. Am avut chiar senzația că pe mulți dintre cei vizați de mesajele noastre chiar i-am deranjat, din moment ce un venerabil domn de la LG România ne-a trimis un mesaj să-l scoatem din baza de adrese e-mail. L-am scos, nu însă și pe LG.
Recompensa noastră morală, dacă în termeni de morală se pot măsura inițiativele de acest gen, poate fi considerată rata mare de vizitatori internaționali, peste 5000, în numai două săptămâni de la lansarea canalului video. Tot de la străini ne vin atât îndemnul la progres, cât și optimismul că nu lucrăm numai pentru posteritate. Doamne ajută!
De ce nu răspund românii la mesaje?
Poate că sunt prea ocupați, sau poate că pe majoritatea îi doare ficatul. Nu s-a realizat un studiu științific cu relevanță la scară națională. Dar faptele reale, ce spun ele? Că Loteria Română este cel mai valoros brand din România, estimat la 35 de milioane de euro. O informație seacă, extrem de importantă, în opinia mea. Loteria Română ocupă locul 758 într-un clasament european ce cuprinde 3.000 de mărci, conform unui studiu al Institutului European pentru Studierea Brandurilor. Raportat la primele zece mărci din România, a căror valoare totalizează 86 milioane de euro, industria jocurilor de noroc, reprezentată de către Loteria Română, are o contribuție semnificativă, respectiv 42%, fiind urmată de industria bunurilor de consum (16%) și de utilități (16%).
La nivel european prima poziție revine mărcii finlandeze Nokia, estimată la 32,3 mld. euro, pe locurile următoare figurând LVHM (29,8 mld. euro), Unilever (25,1 mld. euro), Telefonica (23,8 mld. euro) și Vodafone (22.550 mld. euro).
"Brandurile asigură prosperitate economică, locuri de muncă și identitate națională", susține Institutul European. Finlanda, cu un procentaj de 31,14%, și Elveția, cu 26,13%, înregistrează cea mai mare valoare a celor mai bune 10 brand-uri raportată la PIB, în timp ce România (0,05%), Bulgaria (0,48%) și Rusia (1,13%) se plasează pe ultimele locuri europene. În România, cele mai multe branduri se regăsesc în sectorul de utilități, urmat de industrie și retail. La polul opus se situează segmentele jocurilor de noroc și de logistică. Studiul european a fost realizat de Novomatic AG și Raiffeisen, fiind prezentat de European Brand Institute din Viena. La realizarea acestuia au fost incluse brandurile a peste 3.000 de companii din 24 de țări și 16 industrii.
O concluzie?
Dacă primul brand românesc e Loteria Română, dacă pe primul loc în toate sondajele de opinie figurează Biserica ortodoxă ca instituție de mase și dacă primii oameni de încredere ai țării sunt Traian Băsescu și Gigi Becali, nu mai e nimic de mirare. Probabil că în această logică, pentru a câștiga pe potriva pieței, ar trebui să lansăm foarte curând Revista XXX - IT&C, numai cu poze.
Dar câți curioși credeți că s-ar înghesui să prindă primul număr direct la chioșcuri?
Articol apărut în COMUNIC@ȚII MOBILE - Revista afacerilor Telecom @ Mobile Media. ANUL IX - NUMĂRUL 78 - septembrie 2007
Comandați online ediția print a revistei COMUNIC@ȚII Mobile:
|
