CE: Pachetul de acțiuni privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor (septembrie)

Prezentare generală pe domenii de politică

Comisia Europeană (CE) informează cu privire la acționarea în justiție a statelor membre care nu au respectat în mod corespunzător obligațiile care le revin în temeiul legislației UE, în cadrul pachetului lunar conținând decizii referitoare la cazuri de nerespectare a legislației UE. Aceste decizii vizează numeroase sectoare și domenii de politică şi au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al firmelor. Deciziile importante luate de către CE (inclusiv 13 avize motivate și 3 sesizări ale Curții de Justiție a UE) sunt prezentate mai jos și sunt grupate pe domenii de politică de către oficialii CE. Comisia este în curs de a închide, de asemenea, 68 de cazuri, dat fiind că respectivele state membre au soluționat problemele pe care le aveau fără a fi fost nevoie de măsuri suplimentare din partea CE. În plus, la 23 septembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat 40 de decizii referitoare la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre care nu au reușit să pună pe deplin în aplicare legislația care stă la baza sistemului european comun de azil (conf. comunicatului de presă integral). Pentru mai multe detalii privind procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, puteţi consulta MEMO/12/12, iar pentru informaţii privind toate deciziile luate pe 24 septembrie, cea mai bună sursă este Registrul deciziilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

1. Politici climatice
Schimbări climatice: CE transmite un aviz motivat suplimentar AUSTRIEI pentru netranspunerea în întregime a Directivei privind CSC a UE

Comisia Europeană a decis să transmită un aviz motivat suplimentar Austriei pentru transpunerea incompletă în legislația națională a normelor europene referitoare la captarea și stocarea geologică a dioxidului de carbon (CSC). Directiva privind CSC (Directiva 2009/31/CE) prevede obligația statelor membre de a pune în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a asigura respectarea directivei până la 25 iunie 2011. Statele membre au dreptul de a interzice stocarea CO₂ pe teritoriul lor, iar Austria a ales să facă uz de această opțiune. Cu toate acestea, ea nu a transpus toate dispozițiile conexe din directivă care nu se referă la stocare (de exemplu, cele privind asigurarea transportării în condiții de siguranță a CO₂ captat). Comisia consideră că este esențial ca toate statele membre să transpună aceste dispoziții pentru a asigura siguranța întregului proces CSC în UE. La 20 noiembrie 2013, Comisia a transmis un aviz motivat autorităților austriece, solicitându-le să își alinieze legislația cu directiva. Deoarece din lista inițială de dispoziții cuprinsă în solicitarea de transpunere lipsea un articol, Comisia transmite un aviz motivat suplimentar. Captarea și stocarea geologică a carbonului este o tehnică prin care dioxidul de carbon emis de surse punctuale de mari dimensiuni, precum centralele electrice, este captat, comprimat și transportat într-un loc de stocare corespunzător, unde este injectat în sol. Prin urmare, aceasta contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Scopul principal al Directivei 2009/31/CE (denumită și „Directiva privind CSC”) este de a garanta că acest proces se desfășoară într-un mod sigur și ecologic. Mai multe informații cu privire la captarea și stocarea geologică a carbonului la adresa web: http://ec.europa.eu/clima/policies/lowcarbon/ccs/index_en.htm.
 

2. Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune
Securitatea socială: CE solicită FRANȚEI să acorde acces la sistemul de asigurări de sănătate locale din Alsacia-Moselle pensionarilor care au acest drept, dar își au reședința într-un alt stat membru

CE a solicitat Franței să se asigure că pensionarii care au lucrat și au contribuit anterior la sistemul de asigurări sociale al regiunii Alsacia-Moselle din Franța se pot înscrie în sistemul de asigurări de sănătate local, chiar dacă aceștia locuiesc într-un alt stat membru. Prin faptul că le refuză accesul la acest sistem pensionarilor care locuiesc în alte state membre, Franța își încalcă obligațiile care îi revin conform legislației UE, în special articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Solicitarea a fost adresată sub forma unui aviz motivat în cadrul procedurii UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Franța are la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate în vederea punerii în aplicare pe deplin a tratatelor UE. În caz contrar, Comisia ar putea decide să trimită Franța în fața Curții de Justiție a UE.

3. Energie
Eficiența energetică: CE solicită ESTONIEI și SLOVENIEI să transpună integral Directiva UE privind eficiența energetică

CE a solicitat Sloveniei și Estoniei să asigure transpunerea integrală a Directivei privind eficiența energetică (Directiva 2012/27/UE). În temeiul respectivei directive, statele membre trebuie să realizeze economii de energie în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Ele trebuie să facă acest lucru utilizând mecanisme de obligații în materie de eficiență energetică și/sau alte măsuri de politică specifice pentru a asigura îmbunătățirea eficienței energetice în gospodării, în industrie și în sectorul transporturilor. Directiva trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 5 iunie 2014. Astăzi, Comisia a trimis un aviz motivat Sloveniei și Estoniei, solicitându-le să transpună integral directiva în legislația națională.

În 2014, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru netranspunerea Directivei privind eficiența energetică împotriva a 27 de state membre ale UE (toate statele membre, cu excepția Maltei). Până în prezent, Comisia a emis opt avize motivate către statele membre în care nu se efectuase transpunerea integrală (Austria, Portugalia, Bulgaria, Croația, Irlanda, România, Germania și Letonia) și a decis să trimită două state membre în fața Curții de Justiție a UE (Ungaria, în martie 2015, și Grecia, în iunie 2015). CE va continua să monitorizeze punerea în aplicare a directivei și va lua măsuri pentru remedierea oricăror deficiențe viitoare. Slovenia și Estonia au acum la dispoziție două luni pentru a se conforma obligațiilor ce le revin. După această perioadă, Comisia poate decide să trimită statele membre respective în fața Curții de Justiție a UE și să solicite sancțiuni financiare în cazul în care Comisia constată că statele membre încă nu și-au respectat în întregime obligațiile care le revin. Mai multe informații privind eficiența energetică la adresa web: https://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency.

4. Mediu
Comisia trimite MALTA în fața Curții de Justiție a UE pentru capturarea cintezelor
Comisia Europeană trimite Malta în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a deciziei sale de a permite capturarea cintezelor pe teritoriul său începând din 2014.

Cazul se referă la decizia Maltei de a permite capturarea în viață (și anume cu capcane) a șapte specii de cinteze sălbatice începând din 2014. În UE, capturarea și ținerea în captivitate a speciilor de păsări precum cintezele sunt, în general, interzise. Cu toate acestea, statele membre pot aplica derogări de la cerințele stricte privind protecția, dacă nu există nicio altă soluție satisfăcătoare și dacă derogarea este utilizată în mod judicios, pentru un număr mic de păsări și sub strictă supraveghere. Deoarece aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față, Comisia a transmis o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2014, prin care solicita Maltei să nu mai permită capturarea cintezelor. În pofida avertismentului, Malta și-a pus în aplicare planul de a deschide un nou sezon de capturare a cintezelor în 2014. Ca răspuns, Comisia a transmis Maltei un aviz motivat în mai 2015, prin care cerea Maltei să pună capăt practicii. Reacția Maltei a fost să conteste analiza Comisiei. Deoarece Malta nu s-a angajat să pună capăt capturării cintezelor, Comisia a decis să trimită acest stat în fața Curții de Justiție a UE. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

Comisia solicită SPANIEI să respecte Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului
CE cere Spaniei să se conformeze normelor UE și să se asigure că autoritățile evaluează efectele șoselei de centură SE-35 din Sevilla asupra mediului. Conform Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului(Directiva 2011/92/UE), proiectele care ar putea avea efecte importante asupra mediului trebuie supuse unei evaluări a efectelor lor înainte de a fi aprobate. Întrucât autoritățile spaniole au aprobat deja lucrări pentru diferite secțiuni ale șoselei de centură urbane, fără să fi desfășurat o procedură cuprinzătoare de evaluare a impactului asupra mediului, Comisia transmite un aviz motivat, prin care cere Spaniei să remedieze această încălcare a dreptului UE. Dacă Spania nu acționează în termen de două luni, Comisia poate înainta cazul Curții de Justiție a UE.

Comisia solicită ROMÂNIEI să ia măsuri împotriva gestionării defectuoase a depozitelor de deșeuri
Comisia Europeană cere României să acționeze împotriva gestionării necorespunzătoare a deșeurilor. Conform legislației UE privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE), orice depozite de deșeuri care nu respectă standardele convenite trebuiau închise și reabilitate până la 16 iulie 2009. În pofida anumitor progrese realizate, România încă trebuie să închidă și să reabiliteze 109 depozite ilegale (65 municipale, 27 de depozite industriale pentru deșeuri periculoase și 17 depozite industriale pentru deșeuri nepericuloase). Deși România susține că aceste depozite de deșeuri nu mai sunt în funcțiune, ele încă reprezintă o amenințare la adresa sănătății umane și a mediului. Fondurile UE disponibile pot fi un instrument esențial pentru rezolvarea problemei. Se transmite un aviz motivat suplimentar, iar în cazul în care România nu acționează în termen de două luni, Comisia poate trimite cauza Curții de Justiție a UE.

5. Migrație și afaceri interne
Comisia solicită IRLANDEI să își îndeplinească obligația de a introduce elemente biometrice de identificare în permisele de ședere pentru resortisanții țărilor terțe

Prin trimiterea unui aviz motivat, Comisia Europeană a solicitat Irlandei să se asigure că se includ elemente biometrice de identificare (imaginea facială și două amprente) în permisele de ședere emise resortisanților din țări terțe, astfel cum prevede Regulamentul (CE) 1030/2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe. La mai mult de trei ani după termenul limită, 20 mai 2012, Irlanda nu și-a îndeplinit încă această obligație prevăzută de legislația UE. Armonizarea elementelor de securitate și integrarea elementelor de identificare biometrică reprezintă un pas important către documente mai securizate și o mai bună protecție împotriva fraudelor. Prin urmare, CE solicită autorităților irlandeze să introducă elementele biometrice de identificare în permisul de ședere pentru resortisanții țărilor terțe. Autoritățile irlandeze au în prezent la dispoziție două luni pentru adoptarea măsurilor necesare pentru a se conforma solicitării CE. În caz contrar, CE poate decide să trimită Irlanda în fața Curții de Justiție a UE.

6. Mobilitate și transporturi
Securitatea portuară: CE trimite GERMANIA în fața Curții de Justiție a UE din cauza securității porturilor sale
Comisia Europeană a decis să trimită Germania în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de a aplica integral Directiva 2005/65/CE privind consolidarea securității portuare în landul Renania de Nord-Westfalia. Autoritățile germane au lansat un plan de acțiune pentru landul Renania de Nord-Westfalia, în vederea îndeplinirii integrale a obligațiilor prevăzute în directiva respectivă. Cu toate acestea, până în prezent, proiectul de modificare a legii privind securitatea portuară nu a fost încă adoptat de Parlamentul Landului Renania de Nord-Westfalia. Termenul pentru punerea în aplicare a directivei a fost 15 iunie 2007. CE, printr-un aviz motivat transmis în septembrie 2014, a cerut deja Germaniei să își îndeplinească în mod corespunzător obligațiile în privinţa evaluărilor și planurilor de securitate portuară pentru porturile din Renania de Nord-Westfalia. Întrucât acest lucru nu s-a realizat, CE trimite acest caz în fața Curții de Justiție a UE. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

Siguranța feroviară: Comisia trimite LITUANIA în fața Curții de Justiție a UE
Comisia Europeană a decis să trimită Lituania în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea obligației de a transpune în mod corect normele europene în materie de siguranță feroviară. Directiva 2004/49/CE prevede obligația statelor membre de a institui o autoritate de siguranță și un organism independent de investigare a accidentelor și a incidentelor și de a defini principii comune pentru gestionarea, reglementarea și controlul siguranței feroviare. Lituania nu a transpus în mod corect directiva la nivel național, prin faptul că nu a asigurat independența organismului de investigare. Prin aceasta, Lituania împiedică investigarea transparentă a accidentelor și a incidentelor grave. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.

Transporturi: CE solicită CIPRULUI și ROMÂNIEI să transpună normele privind controlul statului portului
Comisia a solicitat Ciprului și României să comunice măsurile naționale adoptate pentru a asigura deplina punere în aplicare a Directivei 2013/38/UE privind controlul statului portului. Scopul principal al directivei este de a garanta că statele membre verifică punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale Convenției privind munca din domeniul maritim din 2006 (MLC 2006), ca parte a controalelor efectuate de statul portului asupra navelor străine. Prin urmare, atunci când efectuează inspecții în temeiul dispozițiilor privind controlul statului portului, statele membre trebuie să ia în considerare, printre alte aspecte, procedurile privind tratarea plângerilor de pe uscat referitoare la aspectele tratate în cadrul MLC 2006. Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la 21 noiembrie 2014. În pofida scrisorilor de punere în întârziere transmise Ciprului și României în ianuarie 2015, aceste două țări încă nu au notificat Comisia cu privire la toate măsurile întreprinse la nivel național sau încă nu au adoptat legislația necesară pentru a se conforma directivei. Această solicitare a fost transmisă sub forma unui aviz motivat. Cipru și România dispun de un termen de două luni pentru a notifica Comisiei măsurile adoptate pentru aplicarea directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită Cipru și România în fața Curții de Justiție a UE.

Transporturi: CE cere DANEMARCEI să respecte normele UE privind cabotajul în transportul rutier
Comisia Europeană a cerut Danemarcei să își alinieze normele naționale cu Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri. Conform legislației UE, fiecare operațiune de transport național efectuată de un transportator nerezident (cabotaj) poate implica mai multe puncte de încărcare „și” descărcare. Cu toate acestea, în temeiul legislației daneze, fiecare operațiune de cabotaj poate implica doar mai multe puncte de încărcare „sau” de descărcare, însă nu ambele. În opinia Comisiei, această restricție suplimentară nu este justificată. În plus, autoritățile daneze aplică amenzi pentru cabotajul ilegal care ajung la 35 000 DKK (4 691 € ). Comisia consideră că acest nivel al amenzilor este disproporționat față de încălcările în cauză. Solicitarea a fost adresată sub forma unui aviz motivat în cadrul procedurii UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Danemarca are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a garanta deplina conformitate cu legislația UE. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită Danemarca în fața Curții de Justiție a UE.

7. Impozitare și Uniunea Vamală
Impozitare: Comisia solicită GERMANIEI să își modifice legislația privind TVA-ul pentru agențiile de turism
CE a solicitat în mod oficial Germaniei să își modifice legislația în materie de TVA, cu privire la aplicarea regimului special pentru agențiile de turism. Sistemul permite agenției de turism să stabilească o așa-numită „marjă de preț” (diferența dintre costul real al agenției și valoarea totală, fără TVA, care urmează să fie plătită de către un călător), ca bază de impozitare în scopuri de TVA. Conform actualei legislații germane în materie de TVA, regimul marjei se poate aplica numai serviciilor de turism furnizate consumatorilor finali privați. De asemenea, acesta permite agențiilor de turism să stabilească o singură marjă de profit pentru toate pachetele turistice vândute într-o perioadă de impozitare. Ca urmare a unei hotărâri pronunțate împotriva Spaniei cu privire la punerea în aplicare a aceluiași sistem, în septembrie 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că acest regim special se aplică nu numai călătorilor privați, ci tuturor clienților, inclusiv celor în interes de afaceri. În plus, agenția de turism trebuie să calculeze marja pentru fiecare serviciu în parte și nu poate să efectueze un calcul global al marjelor de TVA pentru o perioadă de declarație fiscală. Solicitarea CE ia forma unui aviz motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite Germania în fața Curții de Justiție a UE.

Impozitare: Comisia cere GRECIEI să își modifice legislația prin care acordă rate reduse ale accizelor pentru „Tsipouro” și „Tsikoudià”

Comisia Europeană a cerut în mod oficial Greciei să își modifice regimul de accize pentru două băuturi alcoolice specifice — „Tsipouro” și „Tsikoudià”. În prezent, Grecia aplică băuturilor „Tsipouro” și „Tsikoudià” 50 % din rata normală a accizei aplicate alcoolului etilic și o rată super-redusă (aprox. 6 % din rata normală a accizei) atunci când aceste băuturi sunt produse în vrac de către așa-numitele distilerii „de două zile” (cultivatori de viță de vie sau producători de alte produse agricole). Normele UE prevăd că același nivel al accizei ar trebui să se aplice tuturor produselor realizate cu alcool etilic. Scutirile sau derogările sunt prevăzute în mod explicit de legislația UE și trebuie să fie interpretate în mod strict. Grecia nu are nicio derogare pentru „Tsipouro” sau „Tsikoudià”. Comisia consideră că ambele regimuri contravin legislației UE în domeniul accizelor și, de asemenea, favorizează băuturile spirtoase produse local în detrimentul băuturilor spirtoase produse în alte state membre. Acest lucru reprezintă o încălcare a normelor UE privind libera circulație a mărfurilor. Solicitarea Comisiei ia forma unui aviz motivat. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate trimite Grecia în fața Curții de Justiție a UE. „Tsipouro” și „Tsikoudià” sunt băuturi alcoolice tradiționale produse în nordul Greciei și în Creta. Ambele băuturi au indicații geografice protejate.

Impozitare: CE solicită Franței să aplice aceleași norme procedurale investitorilor francezi și europeni
CE a cerut Franței să se conformeze normelor procedurale atunci când rambursează nerezidenților sumele reținute la sursă și nedatorate asupra dividendelor. Dispozițiile fiscale actuale prevăd că, atunci când solicită rambursarea părții nedatorate, contribuabilii nerezidenți care au investit în societăți stabilite în Franța au obligația de a face dovada faptului că agentul plătitor francez a efectuat plata impozitului pentru dividendele primite. În cazul unei reclamații, nerezidenții beneficiază de mai puțin timp pentru depunerea cererii, pentru calcularea termenului luându-se în calcul momentul impozitării dividendelor, în vreme ce, pentru contribuabilii rezidenți în Franța, se ia în considerare momentul primirii avizului de impunere. Comisia consideră că aceste dispoziții conduc la proceduri disproporționate și contrare principiilor echivalenței și eficienței pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene își întemeiază jurisprudența în materie de rambursare a plăților necuvenite (C-310/09, Accor SA). În fapt, conform Curții, dispozițiile procedurale ale unui stat membru nu trebuie să facă imposibilă sau excesiv de dificilă restituirea impozitelor care au fost percepute cu încălcarea dreptului european. Se solicită autorităților franceze să modifice normele în cauză. Solicitarea este transmisă sub forma unui aviz motivat, iar autoritățile franceze dispun de două luni pentru a notifica Comisiei măsurile pe care le-au luat pentru a aplica în mod corect principiile europene. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită Franța în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.