Comisia Europeană (CE) a propus pe 28 septembrie crearea unui registru de transparență obligatoriu care să implice toate cele trei instituții ale UE: Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană. Se îndeplinește astfel un angajament esențial în materie de transparență, asumat de către Comisia Juncker. CE propune majorarea resurselor disponibile pentru atingerea acestui obiectiv. Solicitanții înregistrării care nu respectă Codul de conduită ar putea risca suspendarea temporară a interacțiunilor lor cu instituțiile sau chiar radierea din registru.
Trebuie recâștigată încrederea cetățenilor
Comisia Europeană s-a impus deja ca un model de transparență. Astfel, întâlnirile CE cu factorii de decizie pot avea loc numai după ce reprezentanții grupurilor de interese se înscriu într-un registru de transparență cu caracter public. Acum, CE face apel la Parlamentul European și la Consiliu să-i urmeze exemplul: registrul devine astfel obligatoriu pentru toți reprezentanții grupurilor de interese care încearcă să influențeze elaborarea politicilor la Bruxelles, informează oficialii CE.
„Instituțiile UE trebuie să colaboreze pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Trebuie să fim mai deschiși în tot ceea ce facem. Propunerile de astăzi privind un registru de transparență obligatoriu pentru Parlament, Consiliu și Comisie reprezintă un pas important în direcția bună. Cetățenii au dreptul să știe cine încearcă să influențeze procesul legislativ al UE. Propunem o regulă simplă: nici o reuniune cu factorii de decizie fără o înscriere prealabilă. Cu ajutorul registrului, publicul va vedea cine desfășoară activități de lobby, pe cine reprezintă și ce sume sunt cheltuite în acest scop.” susține Frans Timmermans, prim-vicepreședintele CE.
Transparența activităților de lobby
În același timp, CE a propus un acord interinstituțional (AII) care va institui un sistem solid al cărui obiectiv va fi să asigure transparența activităților de lobby, pornind de la registrul de transparență pe bază de voluntariat, utilizat în prezent de Parlament și de Comisie. Astfel, CE propune ca toate cele trei instituții – inclusiv Consiliul – să se supună, pentru prima dată, acelorași standarde minime. Conform acestor propuneri, reuniunile cu factorii de decizie din cele trei instituții nu ar putea avea loc decât în condițiile unei înscrieri prealabile în registrul de transparență. Din momentul în care CE a introdus această regulă pentru propriile interacțiuni cu reprezentanții grupurilor de interese în noiembrie 2014, în registrul existent au fost efectuate aproximativ 4.000 de înscrieri noi.
Actuala propunere clarifică, de asemenea, sfera activităților și organismele vizate, sprijină monitorizarea și asigurarea efectivă a respectării Codului de conduită al registrului pentru reprezentanții grupurilor de interese și va simplifica și va îmbunătăți calitatea datelor prin raționalizarea cerințelor de introducere a informațiilor și prin intensificarea controlului calității. CE propune majorarea resurselor disponibile pentru atingerea acestui obiectiv. Solicitanții înregistrării care nu respectă Codul de conduită ar putea risca suspendarea temporară a interacțiunilor lor cu instituțiile sau chiar radierea din registru.
Care este contextul european al transparenței
Modificările propuse de CE privind registrul de transparență fac parte dintr-un angajament mai amplu asumat de către Comisia Juncker pentru a reforma procesul de elaborare a politicilor UE. Propunerea actuală este rezultatul discuțiilor intense desfășurate cu toate părțile interesate și relevante. Timp de 12 săptămâni a avut loc o consultare publică, ce s-a încheiat la 1 iunie, în cadrul căreia s-au primit 1.758 de răspunsuri, dintre care 975 proveneau de la cetățeni, iar 783 de la organizații. Respondenții și-au exprimat opiniile cu privire la funcționarea actualului registru de transparență și au înaintat sugestii referitoare la structura viitorului regim. Angajamentul Comisiei Juncker pentru o mai mare transparență, prevăzut în Orientările politice, a fost deja aplicat în mai multe moduri. Astfel, începând cu 1 decembrie 2014, CE a publicat informații cu privire la reuniunile comisarilor, ale membrilor cabinetelor acestora și ale directorilor generali ai CE cu toți reprezentanții grupurilor de interese. De regulă, aceste reuniuni ar trebui să aibă loc numai cu persoanele sau entitățile care sunt menționate în registrul de transparență.
De asemenea, CE a acordat un acces mai larg la documentele referitoare la negocierile pe tema unui parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) cu Statele Unite ale Americii. Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare, semnat în luna aprilie, a consolidat în continuare transparența prin adoptarea unei serii de măsuri menite să îmbunătățească deschiderea procesului decizional al UE, inclusiv a legislației secundare. În mai 2016, CE a adoptat noi norme referitoare la grupurile de experți, care consolidează cerințele în materie de transparență și introduc sinergii cu registrul de transparență. În Agenda sa pentru o mai bună reglementare, prezentată în mai 2015, CE s-a mai angajat în direcția unei deschideri a procesului său de elaborare a politicilor pentru a favoriza examinarea de către public a inițiativelor sale și a-i permite acestuia să intervină. Astfel, au fost deja instituite noi mecanisme de feedback de la părțile interesate, acestea având astfel posibilitatea de a transmite CE opiniile lor, încă de la începutul procesului de elaborare a unei inițiative, pe baza foilor de parcurs și a evaluărilor inițiale ale impactului, precum și după adoptarea unei propuneri de către CE, pentru a contribui la procesul legislativ din cadrul Parlamentului și al Consiliului.
Ce este Registrul de transparență european
Registrul de transparență este unul dintre instrumentele-cheie pentru punerea în aplicare a angajamentului asumat de către CE în materie de transparență. Acest registru se referă la toate activitățile desfășurate cu scopul de a influența procesele de la nivelul instituțiilor UE cu privire la legiferare și la punerea în aplicare a politicilor. Un prim registru de transparență a fost creat în comun de către Parlamentul European și Comisie în 2011; acesta a fost actualizat prin intermediul unui acord interinstituțional (AII) care a fost convenit în aprilie 2014 și se aplică în prezent doar pentru cele două instituții.Registrul actual, care funcționează pe bază de voluntariat, cuprinde peste 9.800 de entități, semnatare ale Codului de conduită. Printre solicitanții înregistrării se regăsesc societăți de consultanță în domeniul afacerilor publice și cabinete de avocatură, asociații comerciale și profesionale, ONG-uri, organizații religioase și organizații academice.
Documentație suplimentară
1. Propunerea Comisiei referitoare la un acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind un registru de transparență obligatoriu
2. ANNEX
3. MEMO/16/3181 cu întrebări frecvente
4. Site-ul internet al registrului de transparență
5. Rezultatele consultării publice privind un registru de transparență obligatoriu
