Consiliul care va reglementa modalitatea de înființare în România a unei infrastructuri pentru informații spațiale, la inițiativa Comisiei Europene, va include într-un sfârșit și reprezentanți ai Ministerului Comunicațiilor (MCSI)și ai Ministerului Culturii, a decis Guvernul în ședința din 20 ianuarie. S-a ajuns aici după ce ministrul Gabriel Sandu a reproșat neimplicarea sa în avizarea ordonanței ce introduce acest sistem tehnologic în România. Ministrul MCSI și cel al Mediului au avut în Guvern un schimb dur de replici asupra ordonanței solicitate de CE în domeniul comunicațiilor spațiale. MCSI, susține iritat Sandu, nu a fost nici măcar consultat, iar ministrul Borbely i-a replicat că MCSI a întârziat mult actul. Cearta a fost blocată de premierul Boc care le-a tăiat… microfonul.
În ședința de miercuri, 20 ianuarie, Guvernul a discutat ordonanța ce reglementează modalitatea de instituire a Infrastructurii pentru Informații Spațiale în România (IISR), sistem care face parte din infrastructura pentru informații spațiale a Comunității Europene. Sistemul inițiat de către Comisia Europeană (CE) în mai 2007, vizează dezvoltarea infrastructurii europene de date spațiale prin înființarea unui geo-portal comunitar, iar Executivul european a cerut statelor membre să stabilească reglementările, astfel încât instituțiile și populația, inclusiv din România, să beneficieze de acces îmbunătățit la aceste informații. Noul sistem va fi gestionat de Ministerul Administrației și Internelor și Agenția Națională de Cadastru și va permite structurilor europene să primească date complete privind protecția mediului, rezultate în urma procesului de cartografiere. Comisia a avertizat că va declanșa procedura de infringement în cazul țărilor care nu reglementează acest sistem.
Emil Boc – stăpânul microfoanelor
În ședința Guvernului de analiză a ordonanței asupra Infrastructurii pentru Informații Spațiale din România, ministrul MCSI, Gabriel Sandu (PDL), i-a reproșat ministrul Mediului, Laszlo Borbely (UDMR - inițiatorul actului normativ), că nu l-a consultat pentru a aviza la rândul său ordonanța, în calitate de coordonator al strategiei naționale de comunicații. „În mod normal, domnule prim-ministru și stimați colegi, ar fi trebuit să fiu inițiator, dar eu nu sunt trecut nici măcar la avizator în condițiile în care eu coordonez atât strategia națională de comunicații, cât și partea de spectru și, mai ales, în condițiile în care participarea la discuții și la negocieri a fost făcută de Ministerul Comunicațiilor", susține ministrul Sandu în fața premierului Boc, citat de Mediafax. Replica ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a fost că MCSI și ministrul Sandu au întârziat nepermis de mult promovarea acestei ordonanțe, în condițiile în care există pericolul declanșării de către CE a procedurii de infringement. „Se discută de un an și jumătate, domnul ministru, într-o comisie interministerială", a adăugat Borbely. Ministrul Comunicațiilor a încercat să îi explice motivul pentru care ordonanța a stat în dezbaterea comisiei interministeriale, moment în care premierul Emil Boc, după ce a încercat pe rând să-i calmeze pe cei doi miniștri, a intervenit, tăindu-le autoritar microfonul. „Microfonul se dă de aici, de la acest birou. De la acest microfon se oferă microfonul, să știți, v-aș ruga să înțelegeți acest lucru", i-a atenționat cu fermitate premierul pe cei doi miniștri. Boc a solicitat apoi șefului Departamentului pentru Afaceri Europene să explice necesitatea ordonanței, acesta arătând la rândul său că România se află în etapa de aviz motivat a CE și că termenul în care trebuie adoptat actul normativ expiră în următoarele zile. „Deci, cu toții suntem de acord că trebuie să eliminăm pericolul de infringement la adresa României. Rog ca, la sfârșitul ordinii de zi, Ministerul Comunicațiilor să aibă o evaluare cu departamentul tehnic și dacă are o observații de făcut, să ni le solicite", a continuat Boc. El a precizat, în același timp, că ministrul Borbely se va pronunța, în final, asupra tuturor observațiilor.
Copilul cu multe moașe…
Proiectul de ordonanță privind instituirea IISR are 12 moașe ministeriale, adică este inițiat de Ministerul Mediului și Ministerul Administrației și Internelor și avizat de Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe și Ministerul Educației. MCSI lipsește din această listă, cu toate că activitatea IISR depinde în mod direct de competențele specialiștilor din Comunicații. La acest pomelnic se adaugă alte avize din partea Institutului Național de Statistică, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului Român de Informații, Departamentului pentru Afaceri Europene, Academiei Române. În total 17 instituții ale statului român plimbă un dosar cerut de Comisia Europeană, care ne amenință cu infringement, dacă nu înființăm cât mai repede IISR. Poate cineva calcula persoanele implicate și banii cheltuiți de stat cu aceste perindări de hârtii de la o clădire la alta, de la un minister la altul, numai pentru acest proiect european? Imposibil de calculat, sunt convins . Însă mă întreb, de fiecare dată, de ce nu funcționează celebrele „documente electronice" în cadrul Guvernului, Parlamentului și Președinției, pentru ca deciziile, așa proaste cum sunt ele, măcar să se poată lua mai repede. Ne-am chinui cu toții mai puțin, chiar dacă rezultatele le anticipăm împreună cu ușurință.
SES SIRIUS cere Guvernului integrarea TV satelitare în migrarea la televiziunea digitală terestră
SES SIRIUS susține intenția de a participa la procesul de digitalizare din România, oferind o alternativă viabilă pentru platformele de distribuție terestră, conform declarațiilor din 21 ianuarie, de la București, ale oficialilor companiei. SES Sirius este o companie SES ASTRA (Euronext Paris și Bursa de Valori din Luxemburg: SESG).
Satelitul: scump, dar acoperitor și de calitate
„Suntem pregătiți să susținem tranziția la televiziunea digitală în România. Viitorii clienți ai televiziunii digitale trebuie să aibă opțiunea de a alege soluția cea mai potrivită pentru ei, din toate punctele de vedere: financiar, tehnologic sau al nevoilor personale," pretinde Håkan Sjödin, director general al SES SIRIUS. Satelitul oferă o acoperire completă a teritoriului și un semnal constant, de cea mai bună calitate, ceea ce îl poate face o soluție posibilă pentru recepția directă sau pentru a fi o soluție complementară pentru celelalte platforme de distribuție terestră. Cu toate acestea, se știe că prețurile industriei de comunicații satelitare sunt cele mai ridicate, oferind într-adevăr și o calitate deosebită. Dezavantajele acestei soluții ar fi costurile ridicate de acces și o securizare scăzută, practic orice operator de comunicații putând executa breșe în fluxul de date transmis prin intermediul satelitului. Însă, satelitul rămâne o soluție pentru regiunile rurale, care nu beneficiază de acoperire terestră sau pentru acele zone în care rețelele terestre nu se justifică din punct de vedere economic; în același timp, putând fi o alternativă pentru gospodăriile ce nu beneficiază de o calitate bună a semnalului terestru. Mai mult, prin intermediul acestei platforme pot fi asigurate și alte servicii cu valoare adăugată, cum ar fi transmisiile HDTV, internet în bandă largă, servicii de telefonie și multimedia, susține Sjödin.
Un proiect în jurul căruia gravitează multe fonduri europene
Prezența suedezilor de la Sirius la București vizează implicarea lor în procesul de digitalizare care este încă la începuturile sale în România, oferta acestui domeniu fiind dublată de angajamentul autorităților române de a finaliza tranziția la televiziunea digitală până în anul 2012, conform recomandărilor făcute statelor membre de către UE. În acest proces se recomandă un cadru legislativ și de reglementare neutru în privința soluțiilor de transmisie, pentru a permite implicarea tuturor platformelor de distribuție și a asigura o tranziție eficientă. Acest lucru este în concordanță cu recomandarea Comisiei Europene – în 2008, CE menționa că sprijinul acordat de către un stat exclusiv pentru platforma de distribuție terestră este incompatibil cu principiile pieței unice. Oficialii SIRIUS subliniază că satelitul nu este doar o soluție eficientă din perspectiva costurilor, ci și una ecologică. Transmisiile TV prin satelit permit economisirea unei cantități considerabile de energie în comparație cu distribuția TV prin rețele terestre sau în bandă largă. Pe lângă consumul de energie mai redus, transmisia TV prin satelit asigură și emisii de dioxid de carbon și reziduuri mai reduse, cu 0,4 g deșeuri per canal de televiziune digitală/gospodărie/an, în comparație cu 37 g în cazul transmisiei terestre TV și 78 g în cazul transmisiei TV prin fibră optică. SIRIUS are deja o prezență puternică la nivel local în România, toți operatorii de cablu primind semnal de la satelitul SIRIUS 4, pentru care compania asigură și asistență clienți, training și suport tehnic. La sfârșitul anului 2008, Sirius oferea acoperire pentru 5,12 milioane de gospodării din România. Cu toate acestea, prezența SES Sirius în spațiul media românesc generalist sau de specialitate este mai mult decât timidă, suedezii preferând o politică de cvasi-confidențialitate atât asupra informațiilor și activităților din România, cât și asupra implicării lor în susținerea activă industriei de comunicații autohtone.
Cine este SES SIRIUS AB (www.ses-sirius.com)
SES SIRIUS AB deține și operează sistemul satelit SIRIUS, principalul sistem de satelit din țările nordice și baltice și din Europa Centrală și de Est. Oferă soluții eficiente din punct de vedere al costurilor pentru transmisiile TV și radio, precum și servicii în bandă largă în aceste regiuni. SIRIUS este poziționat la 5 grade est și oferă conexiuni de comunicații fiabile pe întreg teritoriul Europei. SES SIRIUS AB este deținută în procent de 90% de SES ASTRA, unul dintre principalii operatori de satelit din lume, și în procent de 10% de compania de stat Swedish Space Corporation.
