Ideea unei conferințe maraton, de 5 ore, fără pauză, pe marginea analizei evoluției internetului românesc, transmisă video live cu o audiență de 90.831 vizualizări real time, nu se profila atunci când ne-am decis să aducem liderii Netcity și ANISP față în față. Tensiunea dintre cele două organizații datează de ceva vreme și trădează carențe ale unei comunicări de business, dublate de inexistența unui cadru reglementativ pe o piață nouă: cea de acces la infrastructura telecom, de tipul rețelelor metropolitane. Argumentația acuzatoare a jucătorilor mici și mijlocii din piață, pasivitatea jucătorilor mari și lipsa de comunicare a Primăriei Municipiului București, proprietara Netcity, dublate de expectativa autorităților ANCOM și Consiliul Concurenței ne-au determinat să organizăm această dezbatere. Ce motive mai grave să avem ca să abordăm o problemă atât de sensibilă, ce poate duce la blocarea următoarelor rețele metropolitane din Cluj, Brașov, Iași, Craiova și alte orașe importante din România? Aceasta este rațiunea "Conferințelor societății civile", dialogul extensiv care produce comunicare și conduce, inevitabil, la acțiune, la afaceri care produc valoare adăugată. Nu vom subsuma niciodată medierea și analiza, scandalului și acuzelor rezumative, de dragul unor știri de presă inflamante. Ar fi prea ușor și prea ar semăna cu aproape tot ce au devenit mass media românești...
Cum au relatat agențiile de presă conferința?
Asociația națională a furnizorilor de servicii internet (ANISP) a transmis Comisiei Europene, săptămâna trecută, o plângere în care acuză lipsa de intervenție și măsuri în cazul rețelei Netcity din partea autorității de reglementare în comunicații ANCOM și Consiliul Concurenței, a declarat Mihai Bătrîneanu. Atât ANCOM, cât și Consiliul Concurenței au demarat procedura de investigații în acest caz, cum am anunțat în editorialul nostru din 14 aprilie, sesizând conducerea ANISP despre inițierea acestor proceduri. ANISP nu acuză în primul rând politicile comerciale ale Netcity, rețeaua metropolitană a Bucureștiului, ci lipsa de implicare a Primăriei Municipiului București în asigurarea protecției cetățenilor, dat fiind că proiectul Netcity este unul de utilitate public, cel mai mare parteneriat public privat funcțional din România.
Până la executarea montajului filmelor rezultate din cele 5 ore de dezbateri ale conferinței, ce a fost difuzată video live pe internet, vă prezentăm un sumar al relatărilor agențiilor de presă Mediafax, Hotnews și Agerpres prezente ieri la evenimentul organizat de revista noastră. Noi am avut doar postura de moderator și organizator ai acestei dezbateri…
Mediafax: ANISP versus ANCOM
"Îl acuz public pe președintele ANCOM, Cătălin Marinescu, de o pasivitate suspectă. Săptămâna aceasta ANISP va analiza cu avocații posibilitatea întocmirii unei plângeri penale pentru abuz în serviciu pentru nerespectarea obligațiilor pe care le are și îi vom cere plata daunelor identificate în litigiul pe care l-am deschis și pe care a considerat că nu are competență să-l soluționeze. Pagubele le-au suferit opt operatori telecom, membri ai ANISP, iar răspunsul de la ANCOM a fost că nu are baza legală să intervină", a declarat președintele ANISP, Mihai Bătrâneanu, la Conferința "ANISP versus Netcity" a revistei "Comunicații Mobile". Acesta a adăugat că, în baza acestui răspuns, ANISP consideră că asociația nu poate "să își găsească dreptatea în România". "În acest context, ANISP a făcut săptămâna trecută plângere la Comisia Europeană, în care am solicitat declanșarea procedurii de infringement împotriva României pentru că ANCOM și Consiliul Concurenței nu își respectă obligațiile din tratatul de aderare. Noi am dat în judecată România pentru această bătaie de joc, în care instituțiile statului care ar fi trebuit să intervină și care ar fi trebuit să își facă datoria, fac slalom prin legislație și spun că nu sunt abilitate să intervină", susține președintele ANISP citat de Mediafax. Bătrâneanu a arătat că ANISP a notificat și Președinția României și pe premierul Victor Ponta despre monopolul rețelei Netcity. "Acum mai bine de 10 ani am luptat să scap de monopolul Romtelecom și ăștia îmi spun acum că Netcity nu este monopol. Ne cred tâmpiți, domnilor", a exclamat președintele ANISP. Înființată în anul 2001, ANISP are ca scop promovarea și sprijinirea intereselor furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice (inclusiv Internet) în România. Asociația numără 38 de membri.
Cum arată contractul de concesiune?
Potrivit contractului de concesiune al rețelei Netcity, Primăria Capitalei nu va permite terților să construiască rețele paralele Netcity, subliniază șeful ANISP: "de asemenea, nici rețelele altor furnizori de servicii publice nu pot fi utilizate pentru înființarea unor rețele similare Netcity. Aceste aspecte sunt prinse în clauzele contractului de concesiune". Bătrîneanu, unul dintre pionierii industriei de servicii de internet, a vândut în anul 2004 furnizorul de servicii PCNet către RCS&RDS și este în prezent proprietarul portalului online ROL.ro. În luna martie 2013 ROL.ro a fost site-ul numărul 1din România, cu un număr de 4.145.281 vizitatori unici, stabilind un nou record în rândul site-urilor românești, conform rezultatelor publicate de SATI. La finele lunii februarie, președintele ANISP susținea că Netcity Telecom, companie deținută de grupul UTI, a transformat rețeaua metropolitană telecom din București într-un monopol și prin creșterea abuzivă a tarifelor de acces operatorii de talie redusă vor intra în faliment, concurența va fi afectată, iar prețurile pentru utilizatorii finali vor fi majorate. "La început, tariful de acces al unui operator la rețeaua Netcity, operată de Netcity Telecom, se ridica la 85 de euro/kilometru/lunar. Ulterior, prin impunerea mai multor taxe, cum ar fi de branșament, de racord sau de supraveghere, s-a ajuns la un tarif de 185 de euro/kilometru", conform oficialilor ANISP.
Care a fost replica Netcity la acuzele ANISP
UTI Grup, deținut de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, a respins acuzațiile, precizând că în realitate tarifele sale ar fi scăzut. Netcity este o rețea subterană de fibră optică înființată la inițiativa Primăriei Generale pentru eliminarea cablurilor aeriene de pe stâlpii furnizorilor de electricitate și ai regiei de transport în comun. Contractul pentru realizarea Netcity a fost semnat în iunie 2008, pe o perioadă de 49 de ani, între Primărie și UTI Systems și Netcity Telecom, obiectul fiind realizarea infrastructurii pentru telecomunicații din surse private. Lucrările au fost estimate la peste 200 milioane euro și ar fi trebuit să se încheie în 2012. În decembrie 2008 Primăria Capitalei anunța finalizarea primului tronson, de 12 kilometri, din rețeaua Netcity, în zona Unirii. În prezent, rețeaua Netcity are o lungime de 870 kilometri, potrivit datelor companiei Netcity Telecom. Acționarii Netcity Telecom sunt UTI Netcity Investement BV (Olanda) - 99,99% și UTI Grup - 0,01%. În 2011, afacerile Netcity Telecom s-au triplat, la 13,8 milioane de lei, iar pierderile au crescut de la 0,7 milioane de lei la 3,12 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.
Hotnews: Furnizorii de internet s-au plâns la CE în cazul Netcity
ANISP a făcut săptămâna trecută plângere la Comisia Europeană pentru lipsă de intervenție și măsuri în cazul Netcity din partea ANCOM și a Consiliului Concurenței, conform lui Mihai Bătrîneanu. Acesta a mai precizat că în perioada următoare va face plângere penală și împotriva lui Cătălin Marinescu, președintele ANCOM, pe care îl acuză de "o pasivitate suspectă", relatează Hotnews. Conform oficialilor ANISP, plângerea la Comisia Europeană a fost trimisă la data de 8 aprilie. Declarațiile lui Mihai Bătrîneanu au fost făcute în cadrul unui eveniment dedicat subiectului Netcity, organizat de către revista Comunicații Mobile. Bătrîneanu a reluat acuzațiile făcute în luna februarie din acest an, avertizând că o bună parte din furnizorii de internet sunt pe marginea prăpastiei și retelele de cartier sunt decimate din cauza proiectului Netcity, ca urmare a unor "taxe abuzive" și "preferențiale" impuse de Netcity Telecom, concesionarul acestui proiect. Acesta a acuzat faptul că prin Netcity se instituie un monopol evident în București, iar oficialii ANCOM și ai Consiliului Concurentei nu iau nici o măsură. "ANCOM este principalul vinovat. Este arbitrul pieței. Îl acuz public pe Cătălin Marinescu de o pasivitate suspectă. Îi vom deschide plângere penală și îi vom cere daune în litigiul deschis", pretinde președintele ANISP.
Replica Netcity: am respectat obligațiile față de PMB
În replică, Adrian Florea, directorul general al Netcity Telecom, a precizat ca și-a respectat obligațiile față de Primăria București (PMB), iar la sfârșitul anului trecut avea în capitală circa 870 de kilometri de canalizație pentru fibra optică. "Netcity nu este monopol. Să ne uităm la dimensiuni. Conform datelor noastre, București are nevoie de peste 6000 de kilometri de canalizație, iar Netcity măsoară azi circa 870 de kilometri, sub 15% din acest necesar", susține Florea. Acesta a mai spus ca în prezent la Netcity sunt racordate circa 11.000 de clădiri din București. Întrebat dacă în această zonă acoperită în prezent de canalizația Netcity au crescut prețurile, Florea a spus că din contra, prețurile au mai scăzut. "26 de furnizori de internet sunt în prezent în rețeaua Netcity. În ultimii trei ani, din rețea au dispărut 3 operatori, fiind achizitionați de alții mai mari din piață. (...) Sunt clienți care au plecat, dar care au și venit.", susține Adrian Florea.
Consiliul Concurenței invită la dialog
George Anglițoiu, de la Consiliul Concurentei, ajuns mai târziu la eveniment a precizat că Mircea Valentin, vicepreședintele CC, este reținut la Comisiile Parlamentare. Anglițoiu a precizat ca are mandat să declare numai că: "invită părțile ca, imediat dupa Paști, să vină la o masă rotunda organizată de către CC pentru a discuta informații relevante pentru investigația declanșată de autoritatea de concurență". Ulterior, la eveniment a ajuns și Mircea Valentin, vicepreședintele Consiliului Concurenței, care susține că se încearcă ca analiza de piață demarată recent să fie finalizată mai repede: "Faptul că analizăm această piață înseamnă că ne pasă. Avem foarte multe cazuri. Nu vom avea menajamente în a ne spune opinia noastră, dar cu argumente. Un an (n.a durata investigației utile demarate) este un termen maxim. Vom încerca să ne concentrăm pe această investigație, care va fi dusă la bun sfârșit chiar dacă părțile se împacă. (...) Noua ne trebuie cifre. Dacă veneați cu mai multe cifre și mai puține adjective nu am fi ajuns aici", a declarat Mircea Valentin către Mihai Bătrîneanu. Consiliul Concurenței a demarat în luna martie 2013 o analiză de piață (investigație utilă de cunoaștere a pieței) pe segmentul serviciilor de acces la infrastructura de telecomunicații din București pentru a identifica care este puterea de piață a fiecăruia dintre operatorii relevanți. "Vom analiza la nivel de București care este poziția principalilor jucători: Netcity și alternativele, pentru că au rețele și Romtelecom și RCS&RDS și mai este și rețeaua viitoare LTE, care poate asigura transport de date, a anunțat Mircea Valentin.
Agerpres: Furnizorii de internet au sesizat CE pe subiectul Netcity și solicită infringement la adresa României
Furnizorii de internet din cadrul ANISP au depus o plângere oficială la Comisia Europeană (CE) în care solicită declanșarea procedurii de infringement la adresa României pentru că ANCOM și Consiliul Concurenței "nu-și fac treaba și nu intervin pe piață în cazul Netcity", a anunțat, marți, într-o conferință de specialitate, președintele ANISP, Mihai Bătrîneanu. Potrivit sursei citate, plângerea a fost trimisă CE pe data de 8 aprilie și a ajuns la Comisie pe 9 aprilie. "Consiliul Concurenței compară mere cu mașini când analizează rețelele din București. Mare parte dintre operatorii de internet din București sunt în pragul falimentului din cauza Netcity. Aici avem de-a face cu pasivitatea autorităților, dar și cu pasivitatea ANCOM (...) Am făcut și o plângere oficială la Comisia Europeană pentru infringement la adresa României pentru că ANCOM și Consiliul Concurenței nu-și fac treaba și nu intervin în piață", a clamat Bătrîneanu. Acesta a adăugat că, în perioada următoare, îl va acționa în judecată pe Cătălin Marinescu, președintele ANCOM, acuzându-l public de "pasivitate suspectă" pe subiectul Netcity. "Arbitrul telecom este vinovat de situația existentă și îl acuz public pe Cătălin Marinescu de o pasivitate suspectă. Ne vom sfătui cu avocații și vom acționa în judecată ANCOM pentru daune. Cătălin Marinescu habar n-are cât am luptat noi, cei 37 de furnizori de internet din România, să scăpăm de un monopol Romtelecom, iar acum președintele ANCOM vrea să ne bage pe gât alt monopol, Netcity. Vreau să vă mai spun că am făcut, la un moment dat, un memoriu către Consiliul Concurenței și ANCOM, dar ni s-a răspuns din partea Consiliului că nu se poate autosesiza. Ulterior, am făcut sesizare către Corpul de Control al primului ministru, iar a doua zi Consiliul Concurenței s-a autosesizat. Deci, în ce țară trăim?", a spus șeful ANISP.
CC declanșează o analiză de piață
La sfârșitul lunii martie 2013, Consiliul Concurenței a anunțat demararea unei analize de piață privind serviciile de acces la infrastructura de telecomunicații din București pentru a identifica care este puterea și poziția de piață a fiecărui operator relevant de pe această piață. Conform legislației, poziția dominantă a unui operator înseamnă că acesta deține 40% din piață. ANISP a sesizat, în luna februarie, nereguli în relațiile dintre Netcity (rețeaua metropolitană de fibră optică pentru telecomunicații a municipiului București) și furnizorii de servicii de Internet din București, semnalând Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) riscul apariției unor disfuncționalități cauzate de poziția de monopol în care se află Netcity Telecom, dar și de lipsa unui control prin care să fie verificate serviciile auxiliare și tarifele suplimentare. Organizația a solicitat, astfel, arbitrului telecom să fixeze un tarif de cel mult 30 euro/km de rețea, pentru operatorii de Internet, deși aceștia trebuiau să plătească către Netcity un tarif de 85 euro/km. Din datele ANISP reiese faptul că rețeaua Netcity se întinde, la ora actuală, cu aproximativ 500-600 de km la nivelul Capitalei, lucrările desfășurându-se în continuare. Președintele ANCOM, Cătălin Marinescu, a precizat, ulterior, că analizează solicitările și documentele depuse în ultimele două luni de Primăria Generală a Municipiului București, dar și de ANISP, cu privire la exploatarea Netcity (un document de 12.000 de pagini) și urmează să ofere un răspuns până la jumătatea acestui an. Netcity Telecom S.A., concesionarul rețelei Netcity, a fost constituită drept campanie de proiect în cadrul UTI Grup. Compania este operator de infrastructură pentru comunicații, rețeaua de infrastructură dezvoltată fiind pusă la dispoziție în mod egal, transparent și nediscriminatoriu tuturor operatorilor de telecom care activează sau doresc să ofere servicii pe teritoriul municipiului București. Proiectul Netcity este realizat în baza unei concesiuni de lucrări publice pentru o perioadă de 49 de ani, iar Netcity Telecom asigură finanțarea integrală a proiectului și operarea rețelei pe durata concesiunii, conform contractului. În schimb, Primăria Municipiului București pune la dispoziție spațiul public, încasează o redevență anuală în cuantum de 12% din veniturile asociate închirierii de infrastructură și devine proprietarul și administratorul Netcity la finalul perioadei de concesionare.
