O știre paradoxală, cum numai în România se poate întâmpla, ne-a invadat atenția astăzi. Una dintre firmele ministrului finanțelor, Sebastian Vlădescu, se află pe lista societăților executate silit de Fisc. În orice țară de pe planeta Pământ, în momentul apariției unei asemenea informații, ministrul cu pricina (cu atât mai mult cel al Finanțelor) își dă demisia de onoare (sau premierul îl descarcă de sarcinile ministeriale), cu scuzele de rigoare pentru actul de indisciplină financiară, pentru nerespectarea prevederilor legii, dar mai ales pentru prostul exemplu oferit contribuabililor la buget, cărora le cere cu insistență să fie corecți. Se va întâmpla așa ceva în România? Nu, pentru că bunul simț a murit de mult, grobianismul și manelismul politic (difuzate prin media) acoperind orice urmă de reacție sănătoasă a societății. De reamintit că în urmă cu numai câteva zile, același ministru era ironizat pe prima pagină din Financial Times cu știrea că o vedetă rock din România (Dan Bittman) a fost aleasă în postura de consilier la Ministerul Finanțelor, într-o țară în plină criză economică și datoare vândută FMI, care îi finanțează salariile de stat și pensiile.
Cauza execuției silite
Astfel, ministrul Finanțelor a ajuns să fie executat de o instituție pe care o are în subordine, conform informațiilor din cotidianului Evenimentul Zilei. Firma Boss Construcții și Consultanta SRL, unde Vlădescu are 47% din capital, figura, la 30 septembrie anul trecut, cu datorii la bugetul de stat, provenind din TVA, de 359 de lei. Pentru aceasta sumă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) declanșase executarea silită. Firma respectivă oferă consultanță pentru afaceri și management, fiind înființată în aprilie 2004, iar în 2008 a avut un profit de 1,4 milioane de lei (circa 390.000 de euro), la o cifră de afaceri de 7,4 milioane de lei (peste 2 milioane de euro). Potrivit declarației sale de interese, Vlădescu deține părți sociale în 12 companii, dintre care două sunt radiate sau în curs de radiere.
Cine este domnul Vlădescu?
Actualul șef al Finanțelor are 52 de ani și este cunoscut ca o persoană boemă, deținând ca avere două mașini, o remorcă, două motociclete (una Harley Davidson), patru apartamente cumpărate între 1998 și 2008 și un al cincilea moștenit, multe ceasuri și tablouri dobândite în perioada 1990-2009 de circa 55.000 de euro, conform propriei declarații de avere. Ministrul mai deține și o armă de vânătoare, un pistol, precum și alte obiecte valoroase de artă. În privința banilor, domnul Vlădescu are conturi și depozite la patru bănci, cu sume economisite de circa 392.500 de lei, 2.100 de euro și 54 de dolari. Datoriile sale însă sunt la fel de mari, la Marfin Bank un credit de peste 150.000 de euro și altul de peste 160.000 de euro, iar la CEC Bank (bancă de stat) are o descoperire de cont de 39.000 de lei. Veniturile ministrului român al Finanțelor s-au cifrat, în 2009, la 410.620 de lei, adică peste 34.200 de lei pe lună. Banii au ca proveniență CEC Bank și Romavia, unde dl. Vlădescu este membru în Consiliul de Administrație, de la Fondul Proprietatea, unde acesta a fost președinte de comisie, și de la PUB Euroconsulting, unde ministrul este și astăzi director.
Vlădescu vrea „o reformă completă a fiscului și administrației publice"
Cum reacționează domnul ministru? Cu declarații internaționale. „Sistemul de taxare și administrația publică au nevoie de o reformă completă, nu doar de ajustări", susține de la Viena, ministrul Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, astăzi 20 ianuarie. El a arătat că îmbunătățirea sistemului de taxare nu este suficientă pentru a putea atinge un nivel de venituri bugetare de 35-36% din PIB, și de aceea trebuie regândit în totalitate. În ceea ce privește administrația publică, Vlădescu susține, de asemenea, că este nevoie de o reformă profundă care să cuprindă și schimbarea mentalității, care ar fi benefică pentru viitorul României. „Pentru amândouă reformele este nevoie de multă voință politică", a adăugat Vlădescu. El a precizat că nu există o decizie la nivel guvernamental, dar aceasta este viziunea sa personală. Pe de altă parte, Vlădescu crede că în 2010 și 2011 România va oferi surprize plăcute în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.
Totuși, România, pe locul 63 din 179 de țări la libertatea economică
Indiferent de percepțiile noastre asupra economiei interne, instituțiile de analiză internațională a climatului economic global au ridicat poziția României în ierarhia internațională a economiilor. Astfel, indicele libertății economice calculat anual de Heritage Foundation s-a îmbunătățit pentru România cu un punct în 2010, la cota 64,2, plasând economia românească pe locul 63 din cele 179 de țări incluse în clasament. România împarte locul 63 cu Franța, care are același punctaj, și este încadrată de Portugalia (64,4) și Arabia Saudită (64,1), conform Reuters.
România se situează acum înaintea unor state ca Tailanda, Turcia, Polonia (singura economie europeană ce nu a intrat în recesiune), Africa de Sud, Grecia, Italia, Bulgaria, Croația, Egipt, Brazilia, India, China, Rusia sau Argentina. Suntem însă devansați în top, în afară de majoritatea economiilor dezvoltate din Vest, și de țări precum Georgia, Botswana, Uruguay, Cehia, Slovacia, Ungaria, Letonia, Slovenia, Israel, Columbia, Panama, Trinidad Tobago sau Jamaica.
Analiza pe criterii ne plasează pe muchie
Indicele Fundației Heritage este calculat după zece criterii. România a înregistrat îmbunătățiri pentru cinci dintre acestea, patru s-au înrăutățit, iar unul a stagnat față de 2009, se arată în raportul Heritage Foundation. Astfel, libertatea comercială, libertatea de a investi, drepturile de proprietate, libertatea față de corupție și libertatea muncii s-au îmbunătățit în România în acest an, libertatea financiară are un scor similar cu cel din 2009, iar libertatea de afaceri, libertatea fiscală, cheltuielile publice și libertatea monetară au scoruri ușor sub cele de anul trecut.
Cine rămâne în top?
Clasamentul libertății economice pentru 2010 este condus, ca de obicei, de Hong Kong și Singapore, care au obținut 89,7, respectiv 86,1 din scorul maxim de 100 de puncte. Topul primelor zece țări din lume după libertatea economică în 2010 este completat de Australia, Noua Zeelandă, Irlanda, Elveția, Canada, Statele Unite, Danemarca și, respectiv, Chile. Alte clasări notabile în top sunt Marea Britanie (locul 11), Luxemburg și Olanda (14, respectiv 15), Japonia (19), Austria și Germania (22, 23), Cipru (24), Spania (36), Mexic (41), Emiratele Arabe Unite (46). De remarcat și plasarea celor patru mari economii emergente ale grupului „BRIC", Brazilia, Rusia, India și China, sub locul 110. Libertățile economice s-au redus dramatic de-a lungul anului 2009, în urma cheltuielilor publice masive și a intervențiilor guvernamentale pentru salvarea unor bănci și companii de la faliment, în contextul crizei globale, iar tendința ar putea pune în pericol perspectivele economiei mondiale.
