În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor față de Uniunea Europeană, publicat pe 4 octombrie, cele referitoare la România includ 5 problematici, între care majoră este o scrisoare de punere în întârziere privind analizarea regulată a piețelor de telecomunicații relevante.
Autoritățile naționale de reglementare sunt obligate să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor telecom care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21/CE), și să notifice Comisiei Europene (CE) măsurile corespunzătoare. Din păcate, România se află pe lista neagră a CE, alături de Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, Slovenia și Spania pentru că nu au informat autoritățile comunitare în legătură cu analizele lor.
România și alte 6 țări au numai 2 luni pentru a răspunde
Pe cale de consecință, CE a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite celor 7 țări să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale piețelor telecom relevante, și să informeze CE în intervalul de timp stabilit de legislația UE relvantă. Pentru toate cele 7 cazuri, întârzierile depășesc cu mult o perioadă de 5 ani. Cele 7 state membre vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde.
Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, CE urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al companiilor. Principalele decizii adoptate de CE în luna octombrie includ 29 scrisori de punere în întârziere, 29 de avize motivate și 4 trimiteri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Totodată, Comisia a decis închiderea a 133 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.
Ce se întâmplă în cazul în care un stat membru nu se conformează hotărârii Curții?
În cazul în care, în ciuda primei hotărâri pronunțate, statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate iniția o nouă procedură în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în temeiul articolului 260 din TFUE (Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), trimițând un singur avertisment scris înainte de a sesiza din nou Curtea. În cazul în care într-adevăr sesizează din nou Curtea, Comisia poate propune Curții să impună sancțiuni financiare asupra statului membru, în funcție de durata și de gravitatea încălcării și în funcție de dimensiunea statului membru. Există două elemente:
- o sumă forfetară, stabilită pe baza intervalului de timp derulat de la pronunțarea primei hotărâri;
- și o amendă zilnică, calculată de la data celei de-a doua hotărâri, până când statul membru încetează încălcarea.
Cine ia decizia finală în legătură cu sancțiunile impuse?
Sancțiunile financiare sunt propuse de către Comisie, iar instanța poate modifica aceste sume cu ocazia pronunțării hotărârii.
Care este rolul Comisiei?
Comisia este gardianul tratatelor. Ea are rolul și obligația de a asigura protecția interesului public. Procedura este reglementată prin tratat (etape, termene). Acest lucru poate presupune sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Decizia de a iniția procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva unui stat membru este adoptată de Colegiu. Această decizie se bazează pe o analiză juridică corectă și imparțială, efectuată de către serviciile Comisiei, a documentelor și informațiilor transmise de părți și a oricăror plângeri primite. Deciziile Comisiei privind încălcările sunt culese o dată pe lună în cadrul unui proces complex care implică diferite politici. Aceste decizii sunt făcute publice.
