În timp ce marile companii de audit și analiză financiară își dau cu presupusul, desigur la modul profesional, despre realitățile din industria de comunicații, la începutul fiecărui an, operatorii telecom încă nu și-au fixat încă bugetele pe 2010. Marile corporații multinaționale își convoacă angajații din Estul European la sediile regionale și se pregătește asaltul competițional, sau de supraviețuire, pentru 2010. Nu înțelegem cum nume cu mari pretenții de analiză și consulting, „reușesc" să comunice atât de puțin despre o piață (telecom și media) atât de complexă, cum este cea din România, rămânând însă în atenția marilor jucători din piață. Tarifele practicate de aceste firme de servicii profesionale sunt impresionante, însă competențele lor pe o piață cum e cea din România rămân o mare promisiune.
O vedere din avion pe timp de ceață
Sectorul local de comunicații a avansat într-un ritm alert în ultimii ani și a ajuns, în prezent, la o etapă de stabilizare mai puțin determinată de recesiunea globală, cât de o maturizare inerentă spre care tinde o piață aflată în curs de dezvoltare, conform ultimei analize Deloitte România. „Într-o oarecare măsură, identificăm tendințele globale în noile modele de consum de pe plan local: consumatorii se lasă purtați de valul tehnologiilor noi și sofisticate, cum sunt telefoanele inteligente, rețelele mobile în bandă largă sau rețelele sociale, dar așteptările legate de calitatea serviciilor și a metodelor de plată avantajoase sunt tot mai ridicate. În 2010, va fi interesant de urmărit evoluția pieței 3G din România, considerând mișcările de pe piață", susține Andrei Ionescu, Senior Manager în cadrul Deloitte România, preluat de Mediafax. Pe piața românească, serviciile de comunicații 3G sunt furnizate de Orange România, Vodafone România și RCS&RDS, alături de Cosmote România, care, în iunie 2009, a achiziționat operatorul Telemobil, deținătorul unei licențe 3G. Tranzacția a fost finalizată la începutul lunii noiembrie 2009 și a presupus plata a 61 de milioane de euro pentru acțiuni și preluarea de către grupului elen Cosmote a unor datorii și alte obligații financiare în valoare de 146 de milioane euro. De altfel, Cosmote România a lansat, în urmă cu o săptămână, un serviciu ce permite acces la Internet și transfer de date cu viteze de până la 3,1 Mbps pentru descărcare, și 1,8 Mbps pentru încărcare. Ionescu pretinde că, din punctul de vedere al furnizorului, competiția acerbă și mediul dificil de activitate transformă inovația, flexibilitatea și capacitatea de a te reinventa în elemente cheie de diferențiere pe piață. Potrivit ANCOM, veniturile furnizorilor de servicii de comunicații au depășit 4,5 miliarde euro în 2008, în creștere cu 7,2% față de anul precedent. La finele lunii iunie 2009, operatorii de telefonie mobilă aveau 24,4 milioane de utilizatori, în scădere cu 60.000 față de decembrie 2008. În privința telefoniei fixe, numărul de linii a crescut cu 17,8%, la 5,3 milioane, în timp ce traficul de voce a scăzut cu 16% față de iunie.
Ce spunea în 2009 Deloitte despre „Tendințele telecom"?
"Miza va fi mai mare și competiția va crește în România"
„Telemobil a revenit pe piață cu un nou produs, Cosmote a raportat o creștere semnificativă a numărului de clienți, Romtelecom a oprit declinul abonaților la serviciile de telefonie fixă și se pregătește să lanseze servicii noi", susțineau la începutul anului trecut oficialii Deloitte România, preluați de HotNews.ro. „În 2009 vom asista la intensificarea competiției între operatorii de telecomunicații și vom remarca un mai mare accent pe retenția clienților. Operatorii mai mici (second tier) vor încerca să beneficieze de condițiile actuale și să atragă clienți de la competiție", susținea Andrei Ionescu, Senior Manager Enterprise Risk Services la Deloitte Romania. Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale, ce furnizează servicii de audit, fiscale, consultanță și de evaluare a riscului.
Eurobarometru: pesimismul românilor față de economie crește vertiginos
Revenind la realitățile economice europene, românii sunt printre nemulțumiții UE, arată cel recent studiu Eurobarometru prezentat pe 25 ianuarie. Acesta indică o creștere a pesimismului cetățenilor din România în privința economiei naționale, a situației locurilor de muncă, a așteptărilor de la propria viață și situația gospodăriei, conform Mediafax. Studiul Eurobarometru 72 realizat în luna noiembrie 2009 și prezentat, pe 25 ianuarie, la București, arată că 47% dintre români sunt mulțumiți de propria viață, în timp ce la nivelul UE27, nivelul de satisfacție al cetățenilor față de propria viață este de 78%. Studiul îi arată pe concetățenii noștri în categoria pesimiștilor, atât în privința evaluărilor situației economice interne cât și la așteptările privind „mersul lucrurilor" în următoarele 12 luni.
Astfel, procentajul românilor ce consideră că economia națională merge mai puțin bine decât media înregistrată la nivelul UE a ajuns la 88% (în noiembrie), în creștere cu 13% față de rezultatul din iunie 2009. De asemenea studiul indică în perioada iunie - noiembrie o creștere cu 10 procente, de la 78% la 88%, a celor care cred că situația locurilor de muncă din România este mai puțin bună comparativ cu celelalte state membre. Pesimismul românilor față de situația țării a crescut între iunie și noiembrie 2009, de la 23 la 29% în privința așteptărilor privind viața în general, de la 41 la 45% privind situația economică internă și de la 26 la 31%, la situația financiară a gospodăriei.
De asemenea, pesimismul românilor a crescut, din iunie până în noiembrie 2009 cu 9 procente, de la 44 la 53%, în ceea ce privește situația locurilor de muncă din țară și de la 15 la 21% în privința propriului loc de muncă. Criza economică nu a afectat însă încrederea pe care o au românii în instituțiile europene. Dimpotrivă, în România a crescut nivelul de încredere al populației în Comisia Europeană cu 5%, de la 53 la 58% dar și în Banca Centrală Europeană (de la 47 la 51%). Totuși, instituția europeană în care românii au cea mai mare încredere este Parlamentul European (65%). Totodată, studiul arată că principalele măsuri pentru ieșirea din criză favorizate de români pentru a fi adoptate de Uniunea Europeană privesc susținerea mediului privat prin sprijinirea companiilor, investițiile în infrastructură și în educație.
