Suntem în luna martie deja și acțiunile noului/vechiului ministru Gabriel Sandu au început să devină vizibile și pentru mediul de afaceri, asta după un stand-by de dinainte de alegerile prezidențiale. Domnul ministru Sandu este și primul dintre miniștrii IT&C care s-au perindat în ultimii 10 ani la maneta acestui minister și care nu a reușit să onoreze cu prezența sa Gala noastră anuală, a industriei de Comunicații. Asta după ce cu numai trei zile înainte îmi promisese ferm, cu strângere de mână, că va deschide lucrările dezbaterilor din cadrul Galei. Să trecem peste aceste amănunte care trădează doar agenda unui om foarte ocupat. Ce a făcut însă domnul ministru pentru comunitatea IT&C în ultimele luni?
Întâlniri la nivel înalt: ambasadorul și camera de comerț a SUA
Ministrul Sandu s-a întâlnit pe 2 martie cu membrii Camerei de Comerț Americane din România (AmCham), eveniment la care au luat parte reprezentanți din România ai Dell România, IBM România, Oracle România, Hewlett-Packard, dar și din străinătate: Fujitsu Technology Solutions, sucursala Viena. Discuțiile au fost axate pe serviciile de e-Guvernare, rețeaua CIO (rețeaua directorilor pentru tehnologia informației din instituțiile publice), parcurile tehnologice și științifice, investițiile în industria IT&C, precum și asupra viziunii MCSI despre programele de cercetare și inovare ale companiilor. Asta ne informează ministerul amintit, noi trebuind să-l credem pe cuvânt, pentru că presa nu a fost invitată la aceste discuții, din rațiuni pe care nu le știm. Dacă ne uităm mai atent la subiectele aflate în discuție putem remarca faptul că serviciile de e-Guvernare, mai precis creșterea numărului de servicii electronice disponibile pentru cetățenii români sunt nemaipomenite la nivel oficial, în realitate acestea rămânând la stadiul de bune intenții. Nu există mecanismele funcționale ale unei rețele inter-guvernamentale, care afectează luarea în timp util a celor mai bune decizii administrative și mai ales economice. În privința Rețelei CIO, MCSI pretinde că s-a analizat contractul demarat cu Microsoft pentru distribuirea licențelor către instituțiile publice de la nivel central, avându-se în vedere și extinderea la nivel local, unde deja s-au semnat protocoale de cooperare cu principalele localități, reședințe de județe. Nimeni nu a suflat o vorbuliță despre necesitatea ca instituțiile publice să nu fie silite de către decidenții guvernamentali să folosească software licențiat de la companii proprietare, gen Microsoft, în dauna programelor open software, care pot aduce economii serioase statului și o nouă viziune în dezvoltarea unor aplicații personalizate pentru fiecare instituție.
Să facem incubatoare pentru clasa muncitoare
Parcurile IT&C - aici vorbim despre programe naționale, scheme de ajutor financiar și fonduri structurale focusate pe crearea de parcuri tehnologice și incubatoare de afaceri. Aici MCSI vrea să semneze un protocol de colaborare cu Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care să vizeze dezvoltarea a 10 parcuri de software în opt regiuni de dezvoltare ale țării, dar și în două zone universitare. Intențiile sunt bune, însă credem că aceste parcuri nu mai au cu ce să se populeze, pentru că majoritatea companiilor software autohtone sunt în pragul falimentului, asociațiile de profil putând ușor să informeze MCSI, dacă mai au curaj s-o facă. Reprezentanții IBM România au ridicat problema acordării de facilități fiscale pentru parcurile tehnologice, la care ministrul Sandu „i-a asigurat că, în momentul în care companiile IT&C vor oferi soluții concrete generatoare de noi locuri de muncă, șansele de a contracta finanțări vor crește semnificativ". O promisiune deșartă, pentru că există discrepanțe majore, falii chiar, între premierul Boc, ministerul de Finanțe Ministerul Muncii, MCSI și realitatea românească. Toate acestea din păcate pentru noi toți care mai rezistăm să trăim în România. În finalul discuțiilor, subiectul încurajării și sprijinirii cercetării private de către MCSI a focalizat atenția asupra creării Centrului de Supercomputing, „care va oferi premisele cercetării în domeniile cybercrime, combatarea dezastrelor naturale și meteo", pretinde ministrul MCSI. Mai poate cineva să creadă chestiile astea, în anul când amenințați de „încălzirea globală" era să murim toți de frig prin case și pe străzile României? În ciuda comunicatului oficial al MCSI, cum că „toți participanții la eveniment au remarcat creșterea vizibilității domeniului IT&C la nivel strategic", sincer vorbind, IT&C-ul românesc este cenușăreasa industriilor ultimilor 10 ani, dacă veți analiza fondurile bugetare alocate de către stat ministerului de resort, în comparație cu veniturile create de noile tehnologii.
Un final fericit, totuși: mirajul banilor europeni
Ministerul a aprobat, pe 2 martie, finanțarea a 57 proiecte elaborate de IMM-uri, valoarea sumei nerambursabile fiind de 16,73 milioane de lei. Proiectele desemnate câștigătoare au fost avizate de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice". „Un număr de 17 proiecte, cu o finanțare nerambursabilă de 10,29 milioane de lei, au fost depuse pentru Operațiunea 3.3.2 - Suport pentru dezvoltarea sistemelor de comerț electronic și a altor soluții electronice pentru afaceri", anunță oficialii MCSI. Aceste proiecte au o valoare totală de 12,55 milioane de lei. De asemenea, MCSI a mai selectat pentru finanțare 40 de proiecte ale IMM-urilor pentru Operațiunea 3.3.1 - Suport pentru implementarea sistemelor informatice integrate și a altor aplicații electronice pentru managementul afacerilor. Valoarea celor 40 de proiecte însumează 13,525 milioane de lei, iar finanțarea nerambursabilă se ridică la 6,44 milioane de lei.
