Comisia Europeană (CE) a anunţat pe 22 iulie pachetul lunar de decizii de constatare a infrigementului (neîndeplinirii obligațiilor), prin care se urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează toate sectoarele și domeniile de politică ale UE (conf. anexelor I și II), au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al firmelor comunitare. Prezentăm in extenso acest pachet lunar pentru a vedea cât de complexe sunt problematicile comunitare şi cu câtă acribie decelează CE fiecare problemă în parte pentru toate cele 27 de state membre.
Care sunt principalelel decizii ale CE pe iulie
Principalele decizii luate de Comisie (printre care o scrisoare de punere în întârziere, 20 de avize motivate și 8 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene) sunt prezentate mai jos, fiind grupate pe domenii de politică UE. Totodată, CE închide 86 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie. Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, puteţi consulta textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor referitoare la acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.
1. Agricultură și dezvoltare rurală
(Pentru informații suplimentare: Daniel Rosario – telefon: +32 229 56185, Clémence Robin – telefon: +32 229 52509)
Aviz motivat
Comisia invită GRECIA să respecte organizarea comună a piețelor agricole în sectorul vitivinicol
Comisia Europeană solicită Greciei să respecte, în ceea ce privește sectorul vitivinicol, normele privind organizarea comună a piețelor agricole (OCP) precum și libertatea de asociere, libertatea de alegere a profesiei și libertatea de a desfășura o activitate comercială, astfel cum sunt stabilite în Carta drepturilor fundamentale a UE. Viticultorii particulari de pe insula Samos, din Grecia, sunt în prezent obligați să devină membri ai cooperativelor locale care, la rândul lor, trebuie să livreze întreaga lor producție de must și de struguri Uniunii cooperativelor viticole din Samos (EOSS; Samos UVC), care deține dreptul exclusiv de producere și de comercializare a vinului din Samos. Viticultorii particulari sunt, de asemenea, împiedicați să se înregistreze ca producători de vin cu denumire de origine protejată (DOP). Comisia consideră că obligația de a livra producția lor integrală de must sau de struguri către o organizație de producători constituie, în realitate, o interdicție pentru producătorii particulari de a produce vin pe cont propriu. Autoritățile elene încalcă, de asemenea, articolul 103 alineatul (1) din Regulamentul OCP [Regulamentul (UE) nr. 1308/2013), potrivit căruia „o denumire de origine protejată și o indicație geografică protejată pot fi utilizate de orice operator care comercializează un vin produs în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător”. Ca urmare a primirii unei plângeri detaliate, Comisia a trimis, la data de 26 februarie 2016, o scrisoare de punere în întârziere la care autoritățile elene au răspuns la data de 27 aprilie 2016. Cu toate acestea, Comisia consideră că răspunsul autorităților elene nu abordează în mod adecvat preocupările exprimate și, prin urmare, trimite în prezent un aviz motivat. Grecia are la dispoziție două luni pentru a adopta măsurile necesare pentru a remedia această situație, după care Comisia poate decide să trimită Grecia în fața Curții de Justiție a UE.
2. Concurență
(Pentru informații suplimentare: Ricardo Cardoso - telefon: +32 229 80100, Yizhou Ren – telefon: +32 229 94889)
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
Ajutoare de stat: CE trimite GRECIA în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea obligației de a recupera un ajutor de stat incompatibil de la Hellenic Shipyards
Comisia Europeană a decis să retrimită Grecia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea unei decizii a Comisiei din 2008 prin care se dispunea recuperarea ajutorului de stat incompatibil acordat către Hellenic Shipyards. Această măsură este adoptată în urma unei hotărâri din 2012, prin care Curtea a condamnat Grecia pentru neadoptarea deciziei. În prezent, Comisia solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene să impună Greciei plata unei amenzi forfetare de aproximativ 6 milioane EUR. De asemenea, Comisia a solicitat Curții de Justiție să impună o penalitate cu titlu cominatoriu zilnică de 34.974 EUR începând de la data pronunțării hotărârii Curții și până la data la care Grecia a luat toate măsurile necesare pentru a executa decizia din 2008 a Comisiei. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
3. Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune
(Pentru informații suplimentare: Christian Wigand - telefon: +32 229 62253, Sara Soumillion - telefon: +32 229 67094)
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
Sănătate și securitate: CE trimite LUXEMBURGUL în fața Curții de Justiție a UE pentru netranspunerea în legislația națională a Directivei privind ambalarea și etichetarea
Comisia Europeană trimite Luxemburgul în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de transpunere a Directivei privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CEA) substanțelor și a amestecurilor (Directiva 2014/27/UE) în legislația sa națională, la mai mult de un an după termenul limită. Directiva CEA a înlocuit mai multe directive referitoare la piața internă privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice, aliniindu-le la Regulamentul CEA (Regulamentul (CE) Nr 1272/2008). Regulamentul CEA este un regulament UE, intrat în vigoare la 20 ianuarie 2009, care aliniază sistemul Uniunii pentru clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice și a amestecurilor la Sistemul Global Armonizat al Națiunilor Unite (GHS). Actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre necesare pentru a se conforma Directivei CEA trebuiau să intre în vigoare până la 1 iunie 2015, iar Comisia trebuia informată imediat în acest sens. Deși Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere și două avize motivate prin care solicită Luxemburgului să clarifice situația, detaliile privind următoarele etape ale procedurii legislative naționale de transpunere a directivei rămân neclare. Prin urmare, pe baza procedurii stabilite la articolul 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia va solicita Curții de Justiție să impună Luxemburgului plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnică de 8.710 EUR până când directiva este transpusă în totalitate în legislația națională. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
4. Energie
(Pentru informații suplimentare: Anna-Kaisa Itkonen – tel.: +32 229 56186, Nicole Bockstaller – tel.: +32 229 52589)
Avize motivate
Eficiența energetică: se solicită BULGARIEI să se conformeze dispozițiilor UE în materie de reducere a consumului de energie al clădirilor
Comisia Europeană a trimis Bulgariei un aviz motivat pentru a solicita transpunerea corectă în dreptul intern a tuturor cerințelor Directivei privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE). În temeiul acestei directive, se solicită statelor membre să stabilească și să aplice cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor noi și a celor existente, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să se asigure că sunt efectuate inspecții periodice ale sistemelor de încălzire și de aer condiționat. O examinare detaliată a legislației naționale de transpunere a directivei a arătat că Bulgaria nu a reușit să garanteze faptul că certificatele de performanță energetică sunt întotdeauna emise și transmise potențialului cumpărător sau chiriaș pentru clădirile sau părțile de clădiri care sunt construite, vândute sau închiriate. În plus, legislația națională conține derogări de la cerințele în materie de performanță energetică neprevăzute în această directivă, precum și inconsecvențe privind cerințele referitoare la frecvența inspecțiilor pentru sistemele de încălzire. Prin urmare, CE solicită autorităților bulgare să se asigure că sunt îndeplinite toate cerințele din directiva privind clădirile. În prezent, Bulgaria are la dispoziție două luni pentru a notifica CE măsurile adoptate pentru a remedia această situație; în caz contrar, CE poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
Piața internă a energiei: Comisia îndeamnă FRANȚA să respecte în întregime Al treilea pachet privind energia
CE a solicitat în mod oficial Franței să asigure implementarea și aplicarea corectă a directivei privind energia electrică (Directiva 2009/72/CE). Directiva face parte din Al treilea pachet privind energia și conține dispoziții esențiale pentru buna funcționare a piețelor energiei, inclusiv norme cu privire la separarea operatorilor de transport și de sistem de furnizorii și producătorii de energie, la consolidarea independenței și a competențelor autorităților naționale de reglementare și la îmbunătățirea funcționării piețelor de vânzare cu amănuntul în beneficiul consumatorilor. Comisia a constatat că legislația franceză interzice întreprinderilor, altele decât operatorul sistemului național de energie electrică, să construiască și să exploateze linii de interconexiune cu alte state membre ale UE. Franței i s-a transmis o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2015. Întrucât încă nu s-a asigurat conformitatea cu legislația UE, Comisia transmite în prezent un aviz motivat. Statul membru are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația; în caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
5. Mediu
(Pentru informații suplimentare: Enrico Brivio – telefon: +32 229 56172, Iris Petsa – telefon: +32 229 93321)
Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
CE sesizează Curtea cu privire la BULGARIA pentru neîndeplinirea obligației de a proteja în mod suficient speciile de păsări pe cale de dispariție
Comisia Europeană trimite Bulgaria în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației sale de a proteja habitatele unice și speciile de păsări importante din munții Rila. Autoritățile bulgare nu au extins zona clasificată ca arie de protecție specială, pentru a oferi o protecție adecvată a speciilor de păsări sălbatice pe cale de dispariție. Rila, cel mai înalt lanț muntos al Bulgariei și al peninsulei Balcanice, se numără printre suprafețele cele mai valoroase din Bulgaria și din UE pentru conservarea a 20 de specii vulnerabile de păsări. În conformitate cu legislația UE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva 2009/147/CE), statele membre sunt obligate să desemneze arii de protecție specială pentru conservarea speciilor pe cale de dispariție, a celor vulnerabile la anumite schimbări ale habitatului lor sau a celor care sunt considerate rare sau care necesită o atenție specială. Până în prezent, Bulgaria a clasificat în mod corect 72 % din zonă ca arie de protecție specială. Totuși, nu sunt cuprinse părți importante ale habitatelor a 17 specii de păsări pe cale de dispariție incluse în anexa I la Directiva privind păsările, punându-se astfel în pericol conservarea unor specii precum minunița (Aegolius funereus), ciuvica (Glaucidium passerinum), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de munte (Picoudes tridactilus), ierunca (Bonasa bonasia) și ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). În pofida avizului motivat al CE, transmis în octombrie 2014 cu privire la necesitatea de a extinde ariile de protecție din munții Rila, Bulgaria nu a respectat această obligație. Prin urmare, CE sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
CE sesizează Curtea cu privire la REPUBLICA CEHĂ pentru un transfer de deșeuri toxice către Polonia
Comisia Europeană trimite Republica Cehă în fața Curții de Justiție a UE pentru faptul că nu a repatriat 20.000 de tone de deșeuri periculoase care au fost expediate către Katowice, Polonia, de un operator ceh la sfârșitul anului 2010 și la începutul anului 2011. Cazul face parte dintr-un litigiu între două state membre, Polonia și Republica Cehă, privind clasificarea unui transfer de deșeuri. Autoritățile poloneze au refuzat să accepte transportul pe motiv că acesta a fost transferat prin încălcarea Regulamentului privind transferurile de deșeuri [Regulamentul (CE) nr. 1013/2006]. Deșeurile transferate ar fi trebuit să facă obiectul procedurii de notificare prealabilă și acord preliminar scrise. Întrucât a avut loc fără efectuarea notificării respective, transferul în cauză este considerat a fi un „transfer ilegal”, iar autoritățile cehe ar trebui să ia măsurile necesare în scopul repatrierii acestuia. Neluarea măsurilor necesare de către Republica Cehă ar constitui o încălcare a normelor UE. Cu toate acestea, autoritățile cehe au refuzat să reprimească transferul, susținând că materialul în cauză - constând într-un amestec de gudron acid rezultat din rafinarea petrolului, praf de cărbune și oxid de calciu - nu ar fi deșeu, ci un produs înregistrat în conformitate cu Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr. 1907/2006]. În urma unei plângeri, CE a intervenit pentru a soluționa litigiul dintre cele două state membre. Republicii Cehe i-a fost adresat un aviz motivat în noiembrie 2015, respingând argumentele Republicii Cehe în favoarea clasificării ca produs a încărcăturii care a făcut obiectul transferului și solicitându-i repatrierea. Întrucât autoritățile cehe încă refuză să repatrieze deșeurile, Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
Avize motivate
Comisia solicită FINLANDEI să aplice normele UE privind accesul la informațiile privind mediul
Comisia Europeană solicită Finlandei să își aducă legislația națională în conformitate deplină cu normele UE privind accesul cetățenilor la orice informații scrise, vizuale, verbale, electronice sau în orice altă formă materială privind mediul, obligație care ar fi trebuit îndeplinită până la 14 februarie 2005. Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu (Directiva 2003/4/CE) conferă cetățenilor dreptul de a cunoaște starea mediului, permițându-le să participe la luarea deciziilor care le afectează sănătatea și calitatea vieții. Cazul se referă la faptul că informații despre mediu referitoare la păduri, care sunt cuprinse în baza de date forestiere gestionată de Centrul Forestier din Finlanda, nu pot fi accesate de către public fără a furniza o justificare a cererii de informații. Totuși, în temeiul directivei menționate, informațiile despre mediu ar trebui să fie accesibile publicului fără a avea obligația de a justifica cererea. Cu toate că autoritățile finlandeze au convenit să își modifice legislația, s-a înregistrat o întârziere semnificativă în adoptarea amendamentului. Prin urmare, CE a decis să trimită Finlandei un aviz motivat. Dacă Finlanda nu ia măsuri în termen de două luni, CE poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
Comisia solicită CROAȚIEI să aplice normele UE privind deșeurile
CE solicită Croației să își aducă legislația națională în conformitate deplină cu normele UE privind deșeurile. Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are drept obiectiv să reducă la minimum efectele negative ale generării și gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului. De asemenea, directiva urmărește să reducă utilizarea resurselor și se concentrează pe prevenire, reutilizare și reciclare, contribuind astfel la o economie mai circulară. După ce a identificat o serie de deficiențe în ceea ce privește transpunerea directivei de către Croația, CE a trimis autorităților croate, în octombrie 2015, o scrisoare de punere în întârziere. O serie de neconformități în aplicarea directivei persistă încă, de exemplu în ceea ce privește dispozițiile referitoare la domeniul de aplicare a directivei, cerințele privind autorizațiile de gestionare a deșeurilor, conținutul planului de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, precum și normele detaliate privind inspecțiile. Prin urmare, Comisia trimite în prezent un aviz motivat. Croația are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru a elimina neconformitățile; în caz contrar, poate fi sesizată Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
6. Piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri
(Pentru informații suplimentare: Lucia Caudet – telefon: +32 229 56182, Maria Sarantopoulou – telefon: +32 229 13740)
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
Libertatea de a presta servicii: CE sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la AUSTRIA pentru restricțiile privind monitorii de schi străini
Comisia Europeană a decis să trimită Austria în fața Curții de Justiție a UE din cauza restricțiilor pe care unele provincii din Austria le impun monitorilor de schi veniți din alte țări ale UE. Deși CE este de acord cu faptul că profesia de monitor de schi necesită formare și calificări adecvate, aceasta a ajuns la concluzia că anumite cerințe impuse în Austria sunt discriminatorii în mod nejustificat pentru monitorii de schi care nu sunt cetățeni austrieci. În regiunea austriacă Tirol, legislația îi împiedică pe monitorii de schi străini să accepte clienți deja prezenți în Austria, limitând astfel dreptul lor de a furniza servicii clienților pe care îi însoțesc din țara în care este stabilită școala de schi respectivă sau din care provine monitorul de schi. Această restricție îi dezavantajează pe monitorii străini în comparație cu monitorii de schi tirolezi, care au dreptul să accepte clienți, fără nici o restricție. Astfel de cerințe sunt contrare dreptului UE și nu respectă libertatea de a presta servicii, astfel cum este prevăzută la articolul 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). CE consideră, de asemenea, că legislația regională privind școlile de schi din provincia Stiria este incompatibilă cu normele UE privind libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii, astfel cum sunt stabilite la articolele 45, 49 și 56 din TFUE și cu jurisprudența UE. Stiria nu recunoaște anumite calificări de monitor de schi alpin deținute de instructori străini (cum ar fi Telemark, schi adaptiv sau schi nordic). CE și-a exprimat îngrijorarea anterior, într-un aviz motivat din iulie 2014 și într-un aviz motivat suplimentar din iunie 2015. Întrucât Austria nu a abordat aceste probleme în mod adecvat și nu a luat măsuri pentru remedierea situației, CE a decis să trimită autoritățile austriece în fața Curții de Justiție a UE. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
Restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul:
CE îndeamnă statele membre să transpună noile norme
Comisia Europeană a emis pe 22 iulie un aviz motivat către 8 state membre pentru a le solicita să transpună Directiva 2014/60/UE referitoare la obiectele culturale clasificate sau definite de un stat membru, care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al UE. Traficul ilegal de bunuri culturale este o problemă care afectează toate țările UE. Noua directivă, care este o reformare a Directivei 93/7/CEE, are ca obiectiv concilierea principiului fundamental al liberei circulații a mărfurilor cu protecția bunurilor aparținând patrimoniului național. Aceasta contribuie la reducerea exodului ilegal de bunuri culturale și le permite țărilor UE să ceară mai ușor restituirea bunurilor aparținând patrimoniului național care sunt adeseori importante pentru identitatea lor națională. Directiva trebuia să fie transpusă în legislația națională până la 19 decembrie 2015. Cipru, Finlanda, Franța, Spania, Lituania, Polonia, Portugalia și România încă nu au comunicat CE transpunerea integrală a acestei directive în dreptul național. Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la aceste țări.
7. Justiție, consumatori și egalitate de gen
(Pentru informații suplimentare: Christian Wigand – telefon: +32 229 62253, Melanie Voin - telefon: +32 229 58659)
Aviz motivat
O mai bună protecție pentru victimele violenței domestice: CE solicită BELGIEI să recunoască ordinele de protecție emise în alte țări ale UE
CE a invitat Belgia să pună în aplicare normele UE privind recunoașterea ordinelor de protecție emise în alte state membre. Conform estimărilor, în UE, aproximativ una din trei femei se confruntă cu situații de violență într-un moment al vieții lor. Începând din ianuarie 2015, în conformitate cu normele UE, victimele și potențialele victime ale unor agresiuni, care beneficiază deja în țara lor de origine de un ordin de protecție care interzice sau limitează contactul agresorului cu victima, pot invoca această protecție atunci când călătoresc sau se mută în alte state membre ale UE, fără a fi nevoite să treacă prin proceduri complexe în vederea recunoașterii protecției respective în alte state membre ale UE. Directiva privind ordinul european de protecție (Directiva 2011/99/UE) ar fi trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 11 ianuarie 2015. Până în prezent, Belgia nu a notificat CE normele sale naționale privind punerea în aplicare a acestui act legislativ al UE. În consecință, Comisia solicită, în mod oficial, autorităților belgiene să ia măsuri atât la nivel național, cât și la nivel regional. Prin urmare, Comisia a decis să trimită Belgiei un aviz motivat. Dacă autoritățile belgiene nu iau măsuri în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
8. Mobilitate și transport
(Pentru informații suplimentare: Anna-Kaisa Itkonen – telefon: +32 229 56186, Alexis Perier – telefon: +32 229 69143)
Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
Transport feroviar: CE trimite GRECIA, LUXEMBURGUL și ROMÂNIA în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru netranspunerea Directivei privind spațiul feroviar unic european
Comisia Europeană a decis să trimită Grecia, Luxemburgul și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru netranspunerea în legislația națională a Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Directiva urmărește să consolideze rolul organismelor de reglementare naționale în domeniul feroviar, în special în ceea ce privește competența acestora în cazul instalațiilor feroviare, cum ar fi terminalele și stațiile. Ea impune statelor membre să își bazeze relațiile cu administratorii de infrastructură pe contracte multianuale care stabilesc obligații reciproce în ceea ce privește structura de plată și calitatea serviciilor de infrastructură care trebuie furnizate întreprinderilor feroviare. De asemenea, această directivă cuprinde cerințe privind transparența financiară, astfel încât întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură să păstreze și să publice conturi separate și să controleze fluxurile financiare. Statele membre au avut obligația de a asigura intrarea în vigoare a măsurilor necesare pentru a se conforma directivei până la 16 iunie 2015. Întrucât Grecia, Luxemburgul și România nu au făcut acest lucru, Comisia a adresat acestor state membre o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2015, urmată de un aviz motivat în februarie 2016. Dat fiind că măsurile naționale de transpunere nu au fost încă adoptate, Comisia a decis să trimită aceste state membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pe baza procedurii stabilite la articolul 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia va solicita Curții de Justiție să impună Greciei, Luxemburgului și României plata unei penalități zilnice până când directiva este transpusă în totalitate în legislația națională. Comisia propune penalități zilnice de 30.310,80 EUR pentru Grecia, de 8.710,00 EUR pentru Luxemburg și de 29.091,40 EUR pentru România. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
Avize motivate
Aeroporturi: Comisia solicită BULGARIEI să asigure separarea evidențelor contabile ale organismului de gestionare a aeroportului din Sofia
CE a solicitat Bulgariei să asigure separarea evidențelor contabile ale organismului de gestionare a aeroportului din Sofia, în conformitate cu Directiva 96/67/CE privind serviciile de handling la sol în aeroporturile Comunității. Pe lângă faptul că gestionează aeroportul din Sofia, organismul de gestionare efectuează o serie de activități de sprijin în aeroportul respectiv și, mai ales, este un operator autorizat de handling la sol. Aceste servicii includ domenii cum ar fi întreținerea, handlingul de combustibil și de mărfuri, precum și operațiunile de înregistrare, alimentație publică, handlingul și transportul bagajelor în cadrul aeroportului. Articolul 4 din Directiva 96/67/CE prevede că, în cazul în care organismul de gestionare a unui aeroport furnizează inclusiv servicii de handling la sol, acesta trebuie să efectueze o separare strictă a evidențelor contabile pentru activitățile sale de handling la sol față de evidențele contabile aferente celorlalte activități ale sale și nu trebuie să existe fluxuri financiare între activități. Acest fapt trebuie să fie verificat de un evaluator independent. Scopul separării evidențelor contabile și al interdicției fluxurilor financiare este de a evita subvenționarea încrucișată a activităților de handling la sol ale organismului de gestionare a aeroportului. Aceasta va asigura condiții de concurență echitabile pentru prestarea de servicii de handling la sol între organismul de gestionare a aeroportului și prestatorii de servicii de handling la sol independenți. Bulgaria are, în prezent, la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate pentru a aduce legislația națională în conformitate cu legislația UE; în caz contrar, Comisia ar putea decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la autoritățile bulgare.
Transport maritim: CE solicită PORTUGALIEI să prezinte un raport privind activitățile sale de monitorizare
Comisia a cerut Portugaliei să prezinte un raport privind rezultatele activităților de monitorizare desfășurate de autoritatea sa maritimă. Directiva 2009/15/CE stabilește măsuri privind relația statelor membre cu organizațiile responsabile cu inspectarea, controlul și certificarea navelor, în vederea asigurării conformității cu dispozițiile convențiilor internaționale privind siguranța maritimă și prevenirea poluării marine. Directiva prevede că fiecare stat membru monitorizează organizațiile recunoscute care acționează în numele său, pentru a se asigura că acestea își îndeplinesc în mod efectiv funcțiile încredințate. În acest sens, fiecare stat membru trebuie să furnizeze celorlalte state membre și Comisiei, o dată la doi ani, un raport privind rezultatele unor astfel de activități de monitorizare. Până în prezent, Portugalia nu a prezentat astfel de rapoarte către Comisie. Întrucât inspectarea, controlul și certificarea navelor este esențială pentru siguranța maritimă și pentru prevenirea poluării marine, Comisia a decis să emită un aviz motivat către Portugalia. Autoritățile portugheze au la dispoziție două luni pentru a notifica Comisiei măsurile luate în vederea punerii în aplicare pe deplin a obligației de supraveghere și de raportare conexe care îi revine în temeiul directivei. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită Portugalia în fața Curții de Justiție a UE.
Transporturi: Comisia solicită SLOVENIEI să pună în aplicare în mod corect normele UE privind permisele de conducere
CE cere Sloveniei să transpună și să pună în aplicare în mod corect normele europene privind permisele de conducere, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2006/126/CE. CE a identificat o serie de deficiențe în privinţa transpunerii directivei. Printre acestea se numără incapacitatea de a defini în mod corect mai multe categorii de permise de conducere, mai precis de a se asigura că acele categorii definesc numărul maxim de pasageri pentru anumite vehicule, precum și incapacitatea de a emite numai drepturi de conducere armonizate care sunt prevăzute de Directiva 2006/126/CE. De asemenea, CE a solicitat autorităților slovene să transpună în mod corect normele privind schimbarea permiselor prin impunerea unor cerințe medicale suplimentare. Slovenia ar trebui să transpună normele privind recunoașterea permiselor de conducere care sunt restricționate într-un alt stat membru, precum și normele privind reședința obișnuită. Slovenia are, în prezent, la dispoziție două luni pentru a răspunde, după care Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
Transport rutier: CE a cerut LUXEMBURGULUI să pună în aplicare legislația UE privind taxarea electronică
Comisia Europeană a solicitat Luxemburgului să-și alinieze normele naționale la Decizia 2009/750/CE a Comisiei privind definirea serviciului european de taxare rutieră electronică (EETS) și a elementelor tehnice ale acestuia. EETS va permite utilizatorilor să își conducă autovehiculul prin sistemele de taxare rutieră electronică înființate în întreaga Europă utilizând o singură unitate de bord și semnând un singur contract cu furnizorul EETS, reducând astfel costurile administrative și operaționale pentru transportatorii rutieri. În conformitate cu cadrul legislativ EETS, statele membre trebuie să stabilească o procedură de înregistrare a furnizorilor EETS de pe teritoriile lor și să creeze un registru național al furnizorilor EETS. Întrucât Luxemburgul încă nu a pus în aplicare măsurile necesare pentru stabilirea efectivă a furnizorilor EETS, CE a decis pe 22 iulie să trimită un aviz motivat autorităților luxemburgheze. Luxemburgul are la dispoziție două luni pentru a răspunde preocupărilor formulate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.
9. Sănătate și siguranță alimentară
(Pentru informații suplimentare: Enrico Brivio – telefon: +32 229 56172, Iris Petsa – telefon: +32 229 93321)
O scrisoare suplimentară de punere în întârziere
CE solicită Italiei să pună în aplicare pe deplin decizia de a opri propagarea focarului de Xylella fastidiosa
Ca urmare a izbucnirii în Italia a focarului de Xylella fastidiosa, una dintre cele mai periculoase bacterii care afectează plantele la nivel mondial și care provoacă diverse boli, având un enorm impact economic pentru agricultură, CE a solicitat Italiei să pună în aplicare pe deplin Decizia (UE) 2015/789 și să pună capăt propagării focarului de Xylella în regiunea Apulia, precum și restul teritoriului Italiei și în UE, în ansamblu. O scrisoare suplimentară de punere în întârziere a fost transmisă Italiei în legătură cu obligațiile care îi revin în privinţa măsurilor de eradicare, izolare și control. Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a fost trimisă pentru a ține seama de noua Decizie a Comisiei 2016/764 (Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/764 a Comisiei) din mai 2016, care a modificat Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2015/789 a Comisiei pentru a se asigura protecția eficientă a restului teritoriului Uniunii prin extinderea zonei de izolare. Autorităților italiene li s-a acordat un termen de o lună pentru a răspunde.
10. Impozitare și uniunea vamală
(Pentru informații suplimentare: Vanessa Mock – telefon: +32 229 56194, Patrick Mc Cullough – telefon: +32 229 87183)
Avize motivate
Impozitare: CE solicită AUSTRIEI să își modifice normele privind regimul TVA aplicabil drepturilor de suită asociate operelor de artă
CE a solicitat Austriei să își modifice normele referitoare la regimul de taxă pe valoarea adăugată (TVA) aplicabil în cazul drepturilor de suită asociate operelor de artă. Drepturile de suită — care duc la ceea ce este cunoscut sub numele de „redevențe” - constituie un drept de proprietate intelectuală care-i permite unui artist să primească un procent din prețul de vânzare al unei opere de artă, atunci când aceasta este revândută. În Austria, se percepe TVA pentru revânzarea operelor de artă. Deoarece nu există nici un raport contractual de orice natură între cumpărător și artist, CE consideră că aceste dispoziții constituie o încălcare a articolului 2 din Directiva privind TVA-ul (Directiva 2006/112/CE a Consiliului). Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu o hotărâre a Curții de Justiție a UE (C-16/93, cauza Tolsma) care a susținut că, pentru ca serviciul în cauză să fie impozabil, trebuie să existe un raport juridic între prestatorul de servicii și destinatarul serviciilor în cauză. Austriei i s-a transmis o scrisoare de punere în întârziere la data de 17 octombrie 2014. Cererea ia forma unui aviz motivat. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător la avizul motivat în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
Impozitare: Comisia solicită AUSTRIEI să modifice anumite norme care impun contribuabililor nerezidenți să desemneze reprezentanți fiscali
CE a solicitat Austriei să-și modifice normele care impun contribuabililor nerezidenți să desemneze reprezentanți care să le administreze afacerile fiscale în numele lor. Persoanele rezidente în Austria nu sunt obligate să respecte această legislație. Comisia consideră că aceste norme conduc la discriminare pe motive de naționalitate și încalcă dreptul la libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor și a persoanelor, astfel cum este prevăzut la articolele 18, 21, 45, 56 și 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și la articolele 4, 28, 36 și 40 din Acordul privind Spațiul Economic European. Austriei i s-a transmis o scrisoare de punere în întârziere la data de 31 martie 2014. Cererea ia forma unui aviz motivat. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător la avizul motivat în termen de două luni, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
