Fiecare om politic are voie, numai în România, să facă ce-i trece lui prin minte după ce s-a ales cu voturile celor pe care i-a convins să-l voteze. Asta e o meteahnă care-i străbate pe aleșii națiunii, de la președintele din Cotroceni, până la ultimul parlamentar din fundul sălii Palatului Poporului. Astfel, dacă toată planeta la nivel de lideri economici și politici se află la Forumul Economic Mondial de la Davos - capitala afacerilor și a strategiilor globale în aceste zile, este și firesc ca președintele Băsescu să viziteze … Chișinăul, capitala celui mai sărac stat din Europa cât de cât continentală. Acum, dacă am recurge la sinceritate: cine ar fi invitat actuala conducere a țării la Davos, cine ar fi fost partenerii de discuții pe teme politice și mai ales economice și care ar fi fost provocările pentru oamenii de afaceri autohtoni? Într-un club select, cum e cel de la Davos, nu poți să te auto-inviți, chiar dacă ai bani să plătești, pentru că încrederea și prestigiul se cuceresc cu greutate, cu educație și mai ales cu fapte.
Mai ascultă cineva de consilieri în țara asta?
Chiar și pentru un ne-specialist în politică externă o trecere prin CNN, Euronews, BBC, Deutsche Welle și alte canale serioase de știri ale lumii ar releva incidența importanței fenomenului de la Davos pentru liderii internaționali. Șefi de state, premieri, șefi de companii multinaționale, într-un cuvânt lumea care contează în politică și afaceri se află în aceste zile la Davos. Acolo se fac și se desfac afacerile anului 2010, acolo se ia pulsul crizei și se anticipează care sunt cele mai bune măsuri pentru ieșirea din recesiunea financiară mondială. Dacă nu ar fi greșit direcția, la 180 de grade, ajungând la Chișinău, unde sincer nu se mai întâmplă nimic de decenii bune, șeful țării ar fi putut afla de exemplu că:
România și alte state europene pot intra în incapacitate de plată, în câțiva ani
Mai multe state europene, printre care și România, riscă intrarea în incapacitate de plată, în anii următori, în pofida sprijinului primit de la FMI, susține Kenneth Rogoff, fost economist-șef al FMI, pentru cotidianul austriac Der Standard. Fondul oferă un sprijin financiar consistent țărilor europene confruntate cu probleme bugetare, care astfel „cumpără timp", pretinde Rogoff, prezent la Forumul Economic de la Davos. Va fi dificil pentru instituția financiară să salveze toate statele pe care le sprijină, deoarece unele dintre acestea au acumulat deficite „intolerabil de mari", a adăugat Rogoff, în prezent profesor la Universitatea Harvard din SUA. „În anii următori vom vedea câteva state intrând în incapacitate de plată", a mai adăugat Rogoff, nominalizând Ucraina, Letonia, România, Ungaria și Grecia printre țările care prezintă riscuri, însă a menționat că și Irlanda sau Portugalia au, de asemenea, probleme. Crizele bancare sunt urmate adesea și de crize fiscale. De această dată, cel mai afectată este Europa de Est. Odată ce garanțiile internaționale se vor încheia, statele cu sisteme bancare expuse masiv în regiune vor trece printr-o perioadă dificilă. Austria nu are motive să se teamă de o posibilă intrare în incapacitate de plată, ci de o criză bancară, notează Der Standard.
Românii s-au săturat să vadă și la TV tot criza financiară
În loc de subiecte grave, legate de starea lumii, Davos, criză, șomaj și sărăcie lucie, românii dau cu tifla unei realități amenințătoare, dorindu-și probabil mai degrabă manele, telenovele, multe concedii plătite și susținere socială de la stat. Astfel, românii s-au săturat să tot vadă la posturile TV emisiuni pe tema „crizei financiare", aproape jumătate (46,4%) dintre participanții la un studiu realizat de UPC apreciind că televiziunile prezintă în mod exagerat subiectul, iar 44,2% spunând că televiziunile sunt vinovate de înrăutățirea situației. Potrivit studiului UPC pe 2009, concetățenii noștri și-au modificat comportamentul ca urmare a crizei economice, mergând mai puțin la restaurant și în baruri (54%) sau la cinema (44%). În plus, ei fac și mai puțin sport (28%), se uită mai puțin la DVD-uri sau video (27%) și joacă mai puțin jocuri video (27%). În ceea ce privește divizarea timpului liber, românii stau cu familia (28,7 ore pe săptămână), navighează pe internet (22,4 ore), se uită la televizor (16,3 ore), citesc ziare (4,4 ore), urmăresc DVD-uri (3,7 ore), joacă jocuri video (2,9 ore), fac sport, merg la restaurant sau cinema.
Cei care stau mai mult în fața televizorului (15%) fac acest lucru deoarece vor mai multe informații despre criza financiară. Potrivit studiului UPC, 50% dintre români se informează în legătură cu criza economică de la televizor, 44% de pe internet, 4% din ziare și 1% de la radio. Deși nu scapă de recesiune urmărind mai multe emisiuni la TV, 28,1% dintre români vizionează mai multe programe de vacanță, 15,2% preferă să se uită la meciuri la TV pentru a economisi banii de bilet, 12,7% consumă mai mult sport televizat, în timp ce numai 7% spun că urmăresc mai multe telenovele. În plus, în ceea ce privește programele TV referitoare la efectele crizei financiare, 39,3% se uită la astfel de programe pentru a-i ajuta pe cei care și-au pierdut locul de muncă, 29,6% spun că nu vor să vadă la TV oameni care își pierd locul de muncă și locuința din cauza crizei și 16,9% consideră că programele TV care arată efectele negative ale crizei asupra populației ar trebui interzise. Pe de altă parte, aproape jumătate (46,5%) dintre românii care au luat parte la studiu consideră că televiziunile prezintă în mod exagerat criza economică, 44,2% apreciind și că posturile TV sunt de vină pentru înrăutățirea situației.
Lumea crede că miniștrii au amplificat criza la TV
Studiul a mai stabilit că nici ministrul de Finanțe și nici premierul nu au devenit mai credibili grație aparițiilor TV, o treime din populație considerând că miniștrii au fost cei care au amplificat criza. În plus, studiul a scos la iveală faptul că aproape jumătate din români (48,4%) s-au tot săturat să vadă la televiziuni subiectul „criza financiară". Potrivit studiului UPC, care a acoperit zece țări, telespectatorii din Europa s-au săturat în general să audă de criza financiară și consideră că reflectarea acesteia pe larg în media a condus la înrăutățirea efectelor ei. Pentru că criza nu le permite să mai petreacă la fel de mult timp în baruri sau restaurante, oamenii stau mai mult acasă, se uită la TV, navighează pe internet ori își vizitează rudele sau familia.
Atunci când a fost vorba de criza financiară, modul de informare a oamenilor a variat de la o țară la alta: statele din Europa Centrală și de Est s-au bazat în principal pe televiziune și internet, și mai puțin pe ziare și radio, în timp ce, în restul țărilor, oamenii au ales presa scrisă ca principală sursă de informare. Radioul a fost cel mai puțin utilizat mijloc de informare cu privire la criza financiară.
În majoritatea țărilor europene, oamenii s-au săturat să tot audă despre criza financiară la TV. Astfel, în Belgia, Cehia, Irlanda, Olanda, Polonia și Slovacia, peste jumătate din populație s-a declarat sătulă până peste cap de acest subiect. În majoritatea celorlalte țări, 40% sau mai mult dintre respondenți consideră, de asemenea, că situația a fost exagerată la TV. În plus, la nivel european, se constată că miniștrii de Finanțe sau premierii din țările unde s-a realizat sondajul nu au avut de câștigat în credibilitate prin prezența lor și dezbaterea acestui subiect la televiziune. Ca și în România, sondajul a mai arătat și o modificare a comportamentului europenilor în sensul reducerii activităților de relaxare (ieșiri în baruri și restaurante sau la cinema).
Sondajul de televiziune realizat de UPC în 2009 indică și la ce sursă media au apelat respondenții pentru a afla noutăți legate de criza financiară: țările din Europa de Est se bazează pe internet și TV, mai rar pe presa scrisă și radio; o cincime din populația țărilor est-europene pare că și-au anulat abonamentele la ziare. Pe de altă parte, austriecii și elvețienii sunt dependenți în primul rând de ziarele naționale, în timp ce olandezii, belgienii și românii au indicat televiziunea ca sursă preferată de informații. În Cehia, majoritatea populației (60%) utilizează internetul ca sursă principală de informații, cel mai mare procent din toate cele zece țări europene în care s-a realizat sondajul.
Sondajul european de televiziune este realizat anual și oferă detalii despre obiceiurile de consum ale telespectatorilor europeni și despre rolul pe care îl are televiziunea în viața europenilor. Sondajul a fost derulat în perioada octombrie - decembrie 2009, la el participând 10.804 persoane din zece țări (Olanda, Belgia, Irlanda, Austria, Elveția, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și România). Sondajul a fost coordonat de compania The Reputation Institute, unul dintre liderii internaționali în domeniul cercetării de piață. Acesta este al șaselea an consecutiv în care UPC a inițiat sondajul de televiziune.
