Lipsit de o consultanță profesionistă la nivelul comunicării publice, ministrul MCSI, Gabriel Sandu, nu a mai fost lăsat să iasă la rampă ca să devoaleze misterul celor 500 de milioane de euro promise hulitului portal e-Romania. De aceea, pe scenă și-a făcut apariția inepuizabilul premier Boc. Conform acestuia, nivelul total al fondurilor luate în calcul pentru Strategia națională e-România, de 1,9 miliarde lei, "a fost estimat pe baza unei prognoze a licitațiilor, iar banii vor fi alocați efectiv în următorii ani, dacă vor exista resurse financiare". Să vedem așadar, în paralel, cum arată industria IT&C prin lentila guvernamentală, față de analiza unei instituții internaționale dar și prognoza unei multinaționale. Altfel spus, întoarcem pe dos sensurile unui vestit roman, de la „Agonie la extaz".
De la topirea banilor în asfalt, la evaporarea prin e-Romania
"Dacă în următorii ani, așa cum se preconizează a fi construit acest program, vor fi resurse financiare, banii vor fi alocați. Proiectul urmărește integrarea într-o platformă națională electronică a tuturor bazelor de date, care va însemna economie de timp, de bani pentru cetățean, declarații fiscale online, plăți online, centralizarea datelor. În acest moment nu avem, din nefericire, aceste resurse financiare, dar este un proiect pe care îl au toate țările UE și cred că și România ar trebui să îl aibă, urmând ca sursele de finanțare să fie identificate de către Ministerul Finanțelor", susține Emil Boc. Motivând costul extrem de ridicat al portalului, premierul clujean a arătat că e abia "o prognoză făcută în urma licitațiilor" și că suma exactă va fi stabilită ulterior. MCSI anunța, săptămâna trecută, că Guvernul va aloca, în perioada 2010-2013, cele 1,9 miliarde de lei pentru punerea în practică a Strategiei naționale e-România, ce ar viza informatizarea relațiilor dintre administrația publică și contribuabili, cetățeni și firme. Strategia națională e-România urmărește "modernizarea statului prin informatizarea interacțiunii cu cetățenii și companiile", conform MCSI. Astfel, pe fondul criticilor privind nivelul ridicat al fondurilor alocate unui astfel de program, premierul Emil Boc a declarat ulterior că portalul informatic e-Romania reprezintă deocamdată doar un proiect al Ministerului Comunicațiilor, ratificat ca și intenție de Guvern, fără ca pentru finanțarea acestui sistem să fie deja alocat vreun ban, pentru că Guvernul nici nu ar avea de unde face rost de acești bani. MCSI susține că bugetul de stat și creditele de angajament vor avea o pondere de cel puțin 60% în totalul fondurilor necesare punerii în practică a strategiei naționale e-România, conform Mediafax.
România: locul 59 în topul global IT&C din economie
România a coborât o poziție, pe locul 59, într-un clasament realizat de Forumul Economic Mondial în funcție de cât de pregătite sunt economiile unor state să utilizeze eficient tehnologiile informaționale și de comunicații. Indexul disponibilității rețelelor de comunicații evaluează economia românească la 3,8 puncte, în scădere de la 3,97 puncte în 2008-2009, se arată în raportul Tehnologii Informaționale Globale 2009-2010, care include 133 de state. În categoria statelor cu venituri medii spre ridicate, România ocupă poziția a zecea. Economia Suediei este cel mai bine pregătită pentru utilizarea noilor tehnologii, potrivit raportului, ajuns la a noua ediție, urmată de cea a statului Singapore și de cea a Danemarcei. Economia daneză a ocupat prima poziția în precedentele trei rapoarte. Următoarele locuri din top zece sunt ocupate de Elveția, SUA, Finlanda, Canada, Hong Kong, Olanda și Norvegia. Pentru realizarea raportului, specialiștii Forumului Economic Mondial au folosit trei categorii de criterii: mediul (de afaceri, de reglementare și infrastructură pentru tehnologiile informaționale și de comunicații), disponibilitatea (persoanelor, companiilor și guvernelor) de a utiliza și beneficia de aceste tehnologii, respectiv utilizarea efectivă (de către persoane, companii și guverne). În privința primului criteriu, România se situează pe locul 58, cu 3,8 puncte. Economia a obținut cel mai bun loc pentru infrastructură - 54 (cu 3,2 puncte), urmată de mediul de reglementare - 64 (cu 4,11 puncte) și mediul de afaceri - 79 (cu 4,07 puncte). După gradul de disponibilitate pentru a utiliza și beneficia de tehnologii, România se află pe 55, din 133 de state, cu 4,34 puncte. În România, populația este mai disponibilă să utilizeze și să beneficieze de aceste echipamente și servicii - locul 37 (cu 5,01 puncte), față de companii - 64 (4,2 puncte) și guverne - 94 (cu 3,79 puncte). Economia României a înregistrat cele mai slabe rezultate la utilizare efectivă, locul 63 (cu 3,27 puncte). România a ocupat locul 49 (cu 3,43 puncte) la utilizarea tehnologiilor de către persoane, 72 (cu 2,89 puncte) în clasamentul companiilor, respectiv 75 (cu 3,49 puncte) în cel al guvernelor. Raportul Forumului Economic Mondial este cea mai cuprinzătore evaluare internațională a impactului tehnologiilor informaționale și de comunicații asupra procesului de dezvoltare și competitivității țărilor.
Dell România: piața PC-urilor va crește cu 10%, în 2010
Vânzările de PC-uri din România vor înregistra în acest an o creștere de cel mult 10%, în condițiile în care Produsul Intern Brut se (PIB) va majora cu 1%-2%, conform prognozelor vehiculate, a declarat Mihai Guran, directorul reprezentanței locale Dell, conform Mediafax. "Dacă în 2010 PIB-ul se va majora cu unul-două puncte procentuale, estimez că piața PC-urilor din România va crește cu circa 10%, dar nu cu mai mult", a prognozat Guran. Acesta a mai adăugat că, în 2009, conform datelor furnizate de compania de cercetare și analiză International Data Corporation (IDC), vânzările de computere desktop și de notebook-uri au scăzut cu 55,8%, la circa 500.000 de unități, de la un volum de peste un milion de unități, în anul anterior. "Raportul dintre notebook-uri și desktop-uri a ajuns, anul trecut, la 3,09:1, de la 2,39:1, în 2008", susține directorul Dell România. Pentru primul trimestru din 2010, datele privind vânzările de PC-uri din România nu sunt disponibile, dar directorul Dell România a subliniat că situația este s-a îmbunătățit. "Sunt optimist privind intervalul ianuarie-martie 2010, am văzut că, din punct de vedere al economiei, lucrurile au început să se reglementeze", a afirmat Guran. În ultimul trimestru din 2009, partenerii Dell au livrat, în România, un total de 31.217 desktop-uri și laptop-uri, cota de piață fiind de 16,8%, iar la nivelul întregului an, 52.129 PC-uri (excluzând servere), cu 46,8% mai puține decât anul anterior. Pentru servere, vânzările de produse Dell din România au fost de 4.361 unități, cota de piață majorându-se cu 0,4 puncte procentuale, la 12,6%. Producătorul american de PC-uri a investit, în România, în 2008, trei milioane de dolari într-o rețea de logistică. "Această rețea are cinci locații, în București, Timișoara, Galați, Iași și Cluj, unde sunt stocurile companiei, destinate partenerilor. Prin această investiție asigurăm servicii cu valoare adăugată pentru produsele Dell", arată Guran. La nivel mondial, Dell a preluat, anul trecut, furnizorul de servicii IT Perot Systems, prezent și în România. "Prin această preluare, Dell urmărește accelerarea pătrunderii pe piața serviciilor IT", susține directorul general al Dell România. După preluarea Perot Systems, numărul angajaților Dell la nivel mondial a ajuns la 96.000 de persoane. El a afirmat că inițiativa Dell, la nivel de corporație, este reducerea costurilor, compania reducând și numărul de unități de producție, de la 11 fabrici, la șase fabrici, una dintre acestea, respectiv cea din Polonia, fiind vândută companiei chineze Foxconn, producător de componente hardware pentru PC-uri. "Inițiativa de scădere a costurilor a rezultat ca urmare a cerințelor pieței, și pentru a răspunde la această cerință, am încercat să optimizăm procesul de fabricare. Astfel, Dell a trecut 53% din producție către parteneri", a mai adăugat Guran. În anul fiscal 2009-2010, încheiat în luna ianuarie, veniturile Dell s-au redus cu 13%, de la 61,6 miliarde de dolari la 52,9 miliarde de dolari, iar profitul a coborât cu 42%, de la 2,47 miliarde de dolari la 1,43 miliarde de dolari.
