O știre mică, undeva pe colțul din dreapta sus al cotidianului 'România Liberă' avea să mă ducă la pierderea unei nopți pe Internet, cu citirea ultimului Raport 'Global Information Technology'. Realizat de Banca Mondială și World Economic Forum, acest raport, care stă la baza oricărei decizii investiționale pe plan internațional, desființează România, cu cifre și date reci, aruncându-ne în lumea a IV-a IT&C. Informația brută este că într-un clasament mondial ce cuprinde 82 de țări ale lumii, România figurează pe locul 72, în urma noastră rămânând numai Guatemala, Nigeria, Ecuador, Paraguay, Bangladesh, Bolivia, Nicaragua, Zimbawe, Honduras și Haiti. Aproape că nu mai este deloc interesant cine conduce acest top al tehnologiei mondiale, însă din respect pentru d.voastră, vă informez că Finlanda, Statele Unite ale Americii, Singapore, Suedia și Islanda sunt, în această ordine, primii 5 lideri internaționali în IT&C.
Propaganda funcționează doar în capul autorităților
Raportul prezentat succint, ca o știre, nu relevă tragismul realității României narcotizate între un socialism care a sleit-o de orice fel de legătură cu lumea civilizată și un capitalism de 'super-cumetrie', cum vor aleșii noștri să ne-o arate în fiecare zi, cu dispreț bogătan. Revenind la raportul cu pricina, care numără undeva peste 500 de pagini, remarcăm precizia cu care au fost întocmite cele câteva mii de fișe și grafice care încearcă să suprindă dinamismul unei lumi cuprinse tot mai mult de înalta tehnologie. IT&C nu este o modă sau un moft al vreunor lideri politici, ci este definit în documentul oficial ca având 'rolul fundamental de catalizator pentru transformările și schimbările organizaționale. IT&C este esența industriilor Noii Economii (ce cuprinde industriile bancară, aviatică și mass media, cu toate uneltele și dispozitivele care fac să funcționeze acestea: televizoare, camere video și aparate foto, telefoane mobile și computere). IT&C este azi forța dominantă ce permite companiilor să exploateze noile canale de distribuție, să creeze noi produse și să furnizeze clienților servicii diferențiate cu valoare adăugată. În esență, IT&C este principalul catalizator pentru transformările sociale și progresul național.'
Analiștii Băncii Mondiale nu uită să atenționeze autoritățile guvernelor lumii că discrepanțele și incongruențele evidente în disponibilitatea și utilizarea IT&C se pot traduce în crize grave ale productivității, ce duc la influențe negative ale ratei de creștere economică naționale. Înțelegerea și aplicarea tehnologiilor IT&C sunt mecanisme critice și absolut necesare pentru ca națiunile să-și continuie progresul economic (conf. United Nations Development Programme '“ Schwab et al '“ 2002).
În ultimii ani, numeroase instituții economice din întreaga lume au încercat să compare și să măsoare realitățile ritmurilor de dezvoltare IT&C. Autorii ne conving că prin utilizarea unor metode sofisticate și elaborate ale celor mai prestigioși analiști din laboratoarele și universitățile europene, din USA, Asia, Africa și Australia, rezultatele acestor rapoarte sunt mai presus de orice îndoială. De la acest adevăr trebuie să pornim lectura destul de amară pentru țara noastră. Dacă ar fi să analizăm prezența noastră în toate tabelele și graficele Raportului, probabil că întreaga ediție a revistei nu ne-ar ajunge, pentru a releva diferențele și distanțele care fac din România un contra-exemplu pentru toți investitorii străini ai lumii.
Să procedăm
metodologic și așezat
Dar s-o luăm metodic și să vedem de unde a rezultat acest scor agregat (însumat, dar și rezumând toate realitățile IT&C din România, comparativ cu celelalte țări). Dacă ar fi să analizăm numai capitolul 'Networked Readiness Index' (NRI), se compară progresele celor 82 de țări, în funcție de cinci mari criterii: 1. competitivitatea IT&C a țărilor și a comunităților; 2. pregătirea și procedurile de comparație; 3. prezentarea rezultatelor analizelor și cercetărilor pentru determinarea gradului de dotare al țărilor cu uneltele Noii Economii; 4. analizarea celor trei indecși (fiecare cu o serie de subindecși) care compun NRI și diferențierea țărilor în funcție de mărimea lor; 5. relațiile dintre pregătirea pentru munca în rețea și indicatorii cheie ai economiei (PIB, cheltuielile în IC&T/ persoană, gradul de folosire a Internetului etc.).
Analizele complexe ale specialiștilor Băncii Mondiale au vizat organizațiile sectorului privat, sectorul guvernamental și instituțiile academice ale țărilor monitorizate. Obiectivele principale ale acestor analize au fost: aplicarea politicilor și evaluarea acestora pentru fiecare țară; acceptarea instrumentelor electronice și a Internetului în Noua Economie (e-readiness) a țărilor, dar și a comunităților; măsurile reale pentru dezvoltarea Internetului în lume. Rezultatele analizelor au relevat: analiza comparativă a celor 82 de țări relevante în IT&C-ul mondial; identificarea lacunelor și fortificarea comunităților independente și determinarea stadiului de dezvoltare IT&C în fiecare țară analizată. Printre instituțiile de mare prestigiu și probitate profesională care au supervizat aceste studii sunt Center for International Development al Universității Harvard, The Economist Intelligence Unit (EIU), Computer Systems Policy Project (CSPP), Asia-Pacific Economic Cooperation (APEC), Mosaic Group (pentru studiile referitoare la dezvoltarea Internetului), McConnell Int., Metricnet.com, The World Information Technology and Service Alliance (WITSA), Center for International Development and Conflict Management (CIDCM), University of Maryland și alte organizații relevante.
Impresia tristă care se adâncește, cu fiecare pagină citită plină de cifre, tabele și grafice, este că România nu mai are nici o șansă de a reprezenta măcar promisiunea unei garanții în fața economiei mondiale și a ipoteticilor investitori serioși care s-ar putea gândi la țara noastră. Raportul nu are nici un cusur, este rece și real ca o găleată de gheață turnată vara pe spinarea unui turist ce se bronzează sub soarele nepăsării dintre Carpați și Marea Neagră.
Mai putem avea concluzii?
Estonia este liderul incontestabil al țărilor est europene, cu un privilegiat loc 24 în clasamentul general. Aruncând un ochi peste topul 25 observăm următoarele prezențe regionale: 1. pentru zona Americii (Nord și Sud) numai USA și Canada; 2. pentru zona Europei de Vest: 14 țări conduse de Scandinavia (ca regiune); 3. pentru zona Asia și Oceania: 7 țări, conduse de Singapore; 4. pentru Orientul Apropiat și Africa de Nord: 1 țară '“ Israelul; 5. Europa Centrală și de Est: 1 țară '“ Estonia.
România figurează în clasamentul mediului pentru implementarea Noii Economii interconectată prin rețele electronice pe locul 71 (din 82 de țări), la nivelul de pregătire, pe locul 71 (din 82) și la folosirea acestor rețele, pe locul 82 (din 82). La acest capitol, suntem depășiți chiar și de Honduras, Haiti și Zimbabwe (ca să nu pomenesc decât codașele clasamentului). Ca piață pentru IT&C, România ocupă locul 72 (din 82), ca politici și reglementări (generate și aplicate de MCTI) pe locul 70 (din 82), iar la infrastructură pe locul 72 (din 82), după Jamaica, Bolivia, Rusia și Ecuador. Pregătirea cetățenilor, a industriei și a guvernului pentru impactul cu Revoluția Digitală este măsurată astfel: în privința pregătirii cetățenilor, România figurează pe locul 49 (din 82), la capitolul afaceri pe locul 76 (din 82), după noi figurând numai Ecuador, Nigeria, Honduras, Nicaragua, Bolivia și Haiti, iar la capitolul guvernamental pe locul 71 (din 82), după Nigeria, Nicaragua și Turcia, dar înaintea Egiptului, Panamei, Ecuadorului, Argentinei, Hondurasului, Venezuelei, Boliviei, Zimbabwe, Paraguaiului, Guatemalei și Haitiului. La capitolul folosirii IT&C de către cetățeni, în afaceri și în plan guvernamental România stă astfel: la nivelul folosirii tehnologiilor de către cetățeni pe locul 62 (din 82), la nivelul afacerilor pe locul 82 (din 82), iar la nivelul guvernamental, pe locul 81 (din 82).
Concluziile oficiale ale acestui capitol, enunțate de analiștii internaționali sunt că State Unite, Finlanda și Spania sunt lideri de necontestat în folosirea IT&C în toată societatea, pe când 'România, Vietnam, Columbia și Noua Zeelandă sunt liderii mondiali ai contra-performanțelor utilizării IT&C în societate. În privința cheltuielilor/ mia de locuitori legate de IT&C, ocupăm un rușinos loc 82 (din 82), Vietnamul și Columbia depășindu-ne de departe. Per total, suntem mai pregătiți decât Haiti și Zimbabwe în folosirea IT&C, însă aceste două țări ne depășesc tocmai în privința folosirii IT&C la nivel de societate. 'România este un contra-performer semnificativ, sub ultimele scoruri calculate și chiar dacă are un oarece nivel de pregătire pentru IT&C, nu folosește IT&C în societate' '“ au tras linia oficialii Raportului. Cred că trebuie să primim din partea Guvernului României, în special a MCTI, care este principalul responsabil de acest Raport dezastruos pentru România, o reacție energică, publică și documentată. În ediția viitoare a revistei vom reveni cu prezentarea întregului Raport.
P.S.
În ciuda realităților Raportului, dar neobservate parcă de către nici o autoritate guvernamentală de la București, ministrul MCTI - Dan Nica și ministrul de externe, Mircea Geoană, continuă să susțină cauzele tehnologice ale României în aceste zile la Atena, chiar în fața autorilor acestui Raport. Singurul argument cu care se poate prezenta România la Atena a fost pregătirea școlii de IT&C din România, la nivel și competențe internaționale.
Ori la acest atu, nici un politician de azi nu are nici cel mai mic aport. Chiar dacă la evenimentul Forumului Economic Mondial pentru Europa de Sud Est au participat șefi de stat, de guverne, lideri politici și de opinie, dar și peste 250 de investitori strategici, cu un asemenea Raport în cârcă, România nu va putea reprezenta o atracție serioasă pentru nici un plan strategic investițional.
