.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2010 a fost adoptat, joi - 14 ianuarie, de Parlament, cu 192 de voturi „pentru" și 138 de voturi „împotrivă". După aceasta, parlamentarii au trecut la dezbaterea proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, care stabilește venituri de 66.654,3 milioane lei și cheltuieli de 101.678,4 milioane lei, cu un deficit de 35.024,1 milioane lei. Acesta este actul politic. Cum arată România începutului de an 2010? Buimacă, în confuzie post-electorală dar și cu multe datorii pe cap, care se tot adună și generează dobânzi în cascadă.

De aceea, încercăm să facem o trece în diagonală prin cele mai importante evenimente ale acestei săptămâni. În timp ce parlamentarii au votat la foc automat un buget de austeritate, ministrul Boc declară că votul asupra bugetului este semnul „ieșirii din criză" a României, părerea dumnealui. În timp ce FMI-ul ne așteaptă la cotitură, președintele ANOFM asigură poporul că indiferent de numărul șomerilor „toată lumea va fi plătită". A treia coincidență „neîntâmplătoare" este că în timp ce bugetul pentru susținerea IMM-urilor din fonduri de la stat a fost redus cu 30%, investițiile străine directe au scăzut la mai puțin de jumătate în primele 11 luni din 2009. Trăim într-o lume schizoidă, care nu mai își cunoaște prioritățile și direcțiile de acțiune, părerea mea. Concluzia rămâne însă, ca întotdeauna, la îndemâna d.voastră. Să citiți bine!

Cum mai stați cu FMI-ul?

„În perioada 20 - 27 ianuarie, o misiune FMI, condusă de Jeffrey Franks, va vizita Bucureștiul pentru a discuta a doua și a treia revizuire a acordului cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale. Misiunea se va întâlni cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai Băncii Naționale a României și va lucra îndeaproape cu misiuni ale CE și ale Băncii Mondiale. FMI va disemina concluziile la sfârșitul vizitei", anunță reprezentantul regional pentru România și Bulgaria, Tonny Lybek. Potrivit acestuia, aprobarea celor două revizuiri de către board-ul FMI va conduce la eliberarea celei de-a treia tranșe a împrumutului, respectiv 1,5 miliarde de euro, precum și a tranșei a patra, în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro.

Comisia Europeană a anunțat ulterior că va trimite la București, pe 20 ianuarie, alături de FMI și Banca Mondială, o misiune ce va evalua dacă România îndeplinește condițiile pentru a primi următoarea tranșă din împrumutul de la UE. „Tensiunile politice și întârzierile în adoptarea bugetului pe 2010 au împiedicat misiunea anterioară, din octombrie, să finalizeze evaluarea", susține Executivul UE într-un comunicat publicat pe 15 ianuarie. Discuțiile se vor concentra pe execuția bugetară din 2009 și pe bugetul adoptat pe 14 ianuarie de Parlament pentru 2010, inclusiv pe măsurile fundamentale care vor facilita reducerea deficitului bugetar la ținta de 5,9% din PIB convenită cu instituțiile financiare internaționale, potrivit CE.

În urma încheierii favorabile a misiunii de evaluare, România va primi cea de-a doua tranșă, în valoare de un miliard de euro, din împrumutul de la UE, prima tranșă, de 1,5 miliarde euro, fiind virată României în iulie 2009. Suma totală angajată de UE în cadrul acordului de finanțare externă se ridică la 5 miliarde euro. Ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, pe 14 ianuarie, după adoptarea bugetului în Parlament, că FMI urmează să evalueze îndeplinirea condițiilor din acordul stand-by și că este convins că instituția va elibera următoarea tranșă din împrumut. „FMI vine și evaluează îndeplinirea condițiilor ce trebuiau îndeplinite pentru eliberarea tranșei următoare. Sunt convins că vor constata că sunt îndeplinite și vom primi următoarea tranșă și, ulterior, pe cea de la Comisia Europeană.

Istoricul acordului cu FMI

O misiune a FMI s-a aflat la București, în perioada 28 octombrie - 9 noiembrie 2009, pentru a doua revizuire a acordului stand-by, dar Executivul de la București nu a îndeplinit toate condițiile pentru finalizarea procedurii. Ulterior, în decembrie, o misiune a FMI a revenit la București pentru discuții tehnice în privința bugetului pe 2010, însă încheierea evaluării, necesară pentru acordarea celei de-a treia tranșe, a fost amânată pentru luna ianuarie 2010. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. |

La începutul lunii mai 2009, FMI a virat prima tranșă din împrumut (aproximativ 4,8 miliarde de euro), care a intrat la rezerva BNR, iar în luna septembrie a acordat și banii aferenți celei de-a doua tranșe din împrumutul stand-by (1,85 miliarde euro), din care jumătate au intrat la rezerva valutară a Băncii Naționale a României și jumătate în contul Trezoreriei statului aflat la BNR. FMI a virat României, anul trecut, echivalentul a circa 6,65 miliarde euro, reprezentând primele două tranșe din finanțarea prevăzută în acordul stand-by aprobat în luna mai 2009, de aproape 13 miliarde euro. Tranșa a treia, de 1,5 miliarde euro, era programată pentru luna decembrie a anului trecut, dar evaluarea de care este condiționată deblocarea fondurilor a fost amânată, în lipsa unui guvern. Cea de-a patra tranșă, de 820 milioane euro, este planificată pentru martie 2010, dar ar putea fi devansată. Următoarea tranșă de la Comisia Europeană este în valoare de un miliard de euro.

ANOFM: „Indiferent de numărul șomerilor din 2010, toată lumea va fi plătită."

Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, a declarat, pe 15 ianuarie, că deși nu a primit încă bugetul din Parlament, poate da asigurări că, indiferent de numărul șomerilor, toată lumea va fi plătită în 2010, conform Mediafax. „În 2009 s-a plecat de la o medie de 125.000 de șomeri și până la final au fost peste 400.000, dar toată lumea și-a luat banii", a susținut Silviu Bian. Președintele ANOFM consideră că rata șomajului își va continua tendința ascendentă și a afirmat că se așteaptă ca, începând cu luna martie, să crească ocuparea. Bian a mai spus că, potrivit ultimelor date înregistrate de ANOFM, pentru următoarele trei luni au mai fost notificate 25.002 disponibilizări, din care 8.306 provin de la companii cu capital de stat. Rata șomajului nu poate depăși 10% în acest an, deși va continua să crească până în luna aprilie, păstrarea ritmului de creștere a numărului de șomeri putând însemna o rată de 8,8 - 8,9%, susține fostul secretar general de la ANOFM Eugen Preda.

Acesta pretinde că estimarea făcută de ministrul Muncii, Mihai Șeitan, privind scăderea ratei șomajului la circa 7,3%, spre sfârșitul anului 2010, este corectă. Ministrul Muncii, Mihai Șeitan, menționa recent că rata șomajului luată în considerare pentru 2010 va fi de 7,3%, comparativ cu 7,8% preconizat pentru acest an, numărul de șomeri anticipat pentru sfârșitul anului viitor fiind limitat astfel la 645.000 persoane. Rata șomajului în luna decembrie 2009 a ajuns la 7,8% față de 7,5%, cât a fost în luna anterioară, numărul total al șomerilor fiind de 709.383. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) preciza că în luna decembrie a anului 2008 rata șomajului a fost de 4,4%, o rată de peste 7 procente în această perioadă nefiind înregistrată din 2003. Rata șomajului de 7,8%, înregistrată în decembrie, este cea mai mare din anul 2009, media anuală fiind de 6,3 la sută. Din numărul total de șomeri, 435.497 sunt indemnizați și 273.886 neindemnizați. Potrivit ANOFM, cei mai mulți șomeri provin din mediul privat (578.280).

Aproximativ 17.000 de angajați din administrația locală ar putea fi disponibilizați în acest an, iar primii concediați vor fi cei cu vârstă de pensionare și cei fără copii, potrivit unui proiect de lege care limitează numărul funcționarilor din primării și consilii în funcție de numărul de locuitori. Ministrul Finanțelor, Sebastian Vlădescu, a declarat, pe 14 ianuarie, că nu face comentarii pe tema disponibilizărilor din administrația publică, precizând că există un program pentru circa 100.000 de disponibilizări care va fi aplicat de instituțiile din sectorul bugetar. Guvernul a aprobat deja o ordonanță de urgență care prevede reducerea cu 15.000 a posturilor din învățământ, în 2010.

Alți circa 3.000 de angajați vor fi disponibilizați din unitățile de asistență socială în urma aplicării standardelor de cost în sistem, prin care se va realiza o reducere de 37% față de alocările bugetare din 2009, respectiv o economie de peste 350 milioane lei, potrivit unei decizii a Guvernul din 6 ianuarie. Și în sectorul feroviar de stat vor fi disponibilizați 10.342 de salariați, provenind de la 13 companii, societatea cu numărul cel mai mare de concedieri propus, de 6.700, fiind CFR Marfă, conform Ministerului Transporturilor. Guvernul nu a discutat, pe 15 ianuarie, despre concedieri în sectorul bugetar și nici nu există un document în care să se menționeze câți angajați din sistem vor fi disponibilizați în 2010, iar numărul de persoane care vor lucra în sectorul public va fi stabilit pe baza standardelor de cost și normativelor.

„Nici Acordul cu FMI și nici un alt document nu se referă la o cifră bătută în cuie a oamenilor care vor pleca din sectorul public. Nu a fost prestabilit un număr de persoane din sistemul bugetar care urmează să fie disponibilizate. Pe baza standardelor de cost se va ști de câți oameni este nevoie pentru o eficiență maximă în fiecare sector. Poate că în anumite sectoare va fi nevoie de mai mulți oameni decât sunt acum, dacă analizele bazate pe standardele de cost vor arăta acest lucru", a pretins Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Executivului, la finalul ședinței din 15 ianuarie a Guvernului.

Bugetul pentru susținerea IMM-urilor din fonduri de la stat a fost redus cu 30%

Firmele mici și mijlocii vor beneficia în acest an 15 milioane de lei pentru susținerea activității prin intermediul programelor cu finanțare de la bugetul de stat derulate de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, valoare mai mică cu 7 milioane de lei față de cea din 2009.

„Se lucrează la ghidurile de utilizare pe care am dori să le finalizăm la sfârșitul primului trimestru. Bugetul este mai mic pentru că nu mai este inclus programul pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit", a declarat, pe 15 ianuarie, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA), Maria Pârcălăbescu, conform Mediafax. Firmele pot primi astfel finanțare nerambursabilă de la stat prin intermediul a 7 programe ce vizează dezvoltarea și modernizarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, susținerea femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare. Celelalte programe se referă la organizarea Târgului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, la sprijinirea transferului afacerilor și la susținerea accesului firmelor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanță și sprijinirea meșteșugurilor și artizanatului. Pe lângă aceste programe Ministerul Economiei mai administrează în domeniul IMM fonduri structurale pentru programe de investiții mici, mari, internaționalizare, standardizare și consultanță pentru care anul trecut au fost alocate peste 200 milioane de euro.

Oficialul MECMA a precizat că nu poate furniza încă informații despre bugetul din acest an și despre data la care firmele pot aplica la aceste programe. MECMA a lansat pe 15 ianuarie un proiect prin care se urmărește simplificarea procedurilor administrative pentru IMM-uri prin înființarea de birouri unice „One Stop Shop", cu un buget de 5,1 milioane de lei, finanțat în proporție de 85% din Fondul Social European, iar restul de la bugetul de stat. Proiectul are ca obiectiv înființarea unui model pilot al unui astfel de birou până la sfârșitul anului, care în funcție de reacția firmelor mici și mijlocii să fie duplicat.

„Dorim să aducem laolaltă cât mai multe instituții din domeniul autorizării, dar și funcționării firmelor, astfel încât împreună cu reprezentanții mediului de afaceri să vedem care sunt activitățile unde trebuie să intervenim pentru a facilita această «viață» a firmelor mici", susține Ileana Modreanu, managerul proiectului. Reprezentanții MECMA au precizat că, practic, prin înființarea acestui birou unic întreprinzătorii vor fi ajutați de funcționari ai instituției pentru a rezolva problemele legate de activitatea firmei.

„Vor exista un birou fizic și unul virtual. Firmele nu vor mai bate la 20 de uși pentru 20 de aprobări, ci va fi un funcționar care le va rezolva aceste probleme. Virtual, firmele vor „merge" pe culoarele ministerului până la funcționari care vor prelua solicitările. Practic întreprinzătorii nu vor mai sta la coadă", pretinde Răzvan Toader, director general în cadrul MECMA. Ministrul urmărește ca prin această structură să se deruleze cât mai multe operațiuni necesare diferitelor etape ale derulării unei afaceri, respectiv înmatriculare, plata impozitelor și taxelor, mărire de capital, accesarea de finanțare, precum și radiere sau transferul afacerii.

Investițiile străine directe au scăzut la mai puțin de jumătate la 11 luni

Investițiile străine directe au fost în primele 11 luni din 2009 de 3,826 miliarde euro, în creștere ușoară față de nivelul de la finele lunii octombrie, dar mai puțin de jumătate din intrările din ianuarie-noiembrie 2008, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În primele 11 luni din 2008 investițiile străine directe au atins 8,64 miliarde euro. În ianuarie-noiembrie 2009, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 2,053 miliarde de euro, față de 4,66 miliarde de euro în perioada similară din 2008, în timp ce creditele intra-grup au avut o contribuție de 1,773 miliarde de euro, de peste două ori mai mică decât în aceeași perioadă din 2008.

Investițiile străine directe au acoperit în proporție de 81,7% deficitul de cont curent, care s-a ridicat la 4,68 miliarde de euro. În primele zece luni ale anului trecut, investițiile străine directe au totalizat 3,72 miliarde euro, aproape jumătate din valoarea sumelor atrase în perioada similară din 2008, de 7,66 miliarde euro. În 2008, investițiile s-au ridicat la 9,02 miliarde euro, în creștere cu 24,5% față de 2007, și au acoperit în proporție de 53,5% deficitul de cont curent, situat la 16,87 miliarde euro.