Comisia Europeană (CE) a prezentat pe 4 martie o foaie de parcurs detaliată a măsurilor concrete şi necesare pentru a restabili ordinea în gestionarea frontierelor externe și interne ale UE. Crearea spațiului Schengen fără frontiere interne a adus beneficii importante atât cetățenilor europeni, cât și firmelor comunitare. În ultimele luni însă, sistemul a fost pus la grea încercare de criza refugiaților. Consiliul European din 18-19 februarie a acordat CE mandatul clar de a restabilii, într-o manieră concertată, funcționarea normală a spațiului Schengen, acordând totodată un sprijin deplin statelor membre care se confruntă cu situații dificile. Situaţia României faţă de acest subiect este la fel ca în ultimii ani: incertă, însă conform foii de parcurs a CE, toate controalele la frontierele interne ale UE urmează să fie ridicate, până în decembrie 2016. Deci, România are o ultimă mare şansă de aderare la Schengen în 2016!
Asigurarea protecției frontierelor externe
Securizarea frontierelor externe ale UE și asigurarea controalelor eficiente la frontiere sunt condiții prealabile indispensabile într-un spațiu de liberă circulație. Aceasta trebuie să fie însă o responsabilitate partajată, conform oficialilor CE. În decembrie 2015, CE a prezentat o propunere ambițioasă de constituire a unei Paze europene de frontieră și de coastă. Este absolut necesar ca Parlamentul European și Consiliul să adopte această propunere cel târziu în luna iunie, 2016, astfel încât această structură să devină operațională în cursul verii. CE invită statele membre și Frontex să demareze deja preparativele necesare pentru lansarea noului sistem, în special prin identificarea resurselor umane și tehnice necesare. De asemenea, CE le solicită statelor membre să sprijine într-o mai mare măsură operațiunile Frontex între timp.
Câr ar costa dispariţia spaţiului Schengen
„Spațiul Schengen este una dintre realizările cele mai de preț ale UE, iar dispariția sa ar costa enorm. Obiectivul nostru este de a ridica toate controalele la frontierele interne cât mai curând posibil, cel târziu în decembrie 2016. În acest scop, avem nevoie de o abordare coordonată la nivel european privind controalele temporare la frontieră, care să rămână circumscrise în cadrul normativ privind spațiul Schengen, în locul actualului cadru fragmentar alcătuit din decizii unilaterale. În același timp, trebuie să punem în aplicare pe deplin măsurile prevăzute în foaia noastră de parcurs cu scopul de a consolida controlul la frontierele noastre externe și de a îmbunătăți funcționarea sistemului nostru de azil. De asemenea, trebuie să continuăm să colaborăm cu Turcia în vederea aplicării depline a Planului de acțiune comun și a reducerii substanțiale a fluxului de persoane care sosesc în UE.”, susţine prim-vicepreședintele Frans Timmermans.
La rândul său, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, adaugă: „În această foaie de parcurs, prezentăm următoarele măsuri care trebuie întreprinse pentru a restabili funcționarea normală a spațiului Schengen cât mai curând posibil, obiectiv ce necesită o serie de acțiuni importante. În primul rând, toate statele membre trebuie să aplice normele în vigoare: trebuie pus capăt abordării de tip „liberă trecere”, în care persoanele sunt lăsate să treacă fără a fi verificate, iar statele membre trebuie să acorde accesul la procedura de azil tuturor solicitanților, refuzând însă intrarea celor care doresc doar să tranziteze. În al doilea rând, trebuie să remediem deficiențele grave de la frontierele noastre externe, deoarece existența unui spațiu fără controale la frontierele interne nu este posibilă decât dacă se asigură o protecție solidă a frontierelor noastre externe. În acest scop, propunerea de constituire a unei Paze europene de frontieră și de coastă, prezentată de Comisie în decembrie 2015, trebuie adoptată neîntârziat de statele membre, astfel încât structura respectivă să-și poată deja începe activitatea la vară. A sosit momentul ca statele membre să își unească eforturile în slujba interesului comun - protejarea uneia dintre realizările emblematice ale Uniunii.
Costurile care ar decurge din absența spațiului Schengen
Controalele temporare la frontieră nu numai că îngreunează libera circulație a persoanelor, dar generează și costuri economice importante. Conform estimărilor CE, reintroducerea deplină a controalelor la frontieră în interiorul spațiului Schengen ar genera costuri directe imediate cuprinse între 5 și 18 miliarde EUR pe an (echivalentul a 0,050,13 % din PIB). Aceste costuri ar fi suportate în special de anumiți actori sau anumite regiuni, însă o astfel de stare de fapt ar avea inevitabil un impact asupra întregii economii a UE. De exemplu:
- Unor state membre precum Polonia, Țările de Jos sau Germania le-ar reveni costuri suplimentare legate de transportul rutier de mărfuri în valoare de peste 500 de milioane EUR.
- Pentru Spania sau Republica Cehă, costurile suplimentare suportate de firme ar fi de peste 200 de milioane EUR.
- Controalele la frontieră ar însemna pentru cele 1,7 milioane de lucrători transfrontalieri pierderi situate între 1,3 și 5,2 miliarde EUR cauzate de timpul pierdut.
- UE ar pierde cel puțin 13 milioane de înnoptări turistice, costul total ridicându-se la 1,2 miliarde EUR.
- Guvernele ar trebui să suporte costuri administrative situate între 0,6 și 5,8 miliarde EUR ca urmare a necesității de a suplimenta personalul afectat controalelor la frontieră.
Sprijin imediat pentru Grecia
Afluxul masiv de migranți ar pune presiuni majore asupra controlului la frontierele externe ale oricărui stat membru. Frontiera externă în Grecia se află sub o presiune imensă și este imperios necesar să se remedieze lacunele actuale legate de gestionarea frontierei. În următoarele luni trebuie luate o serie de măsuri clar definite:
- experții Comisiei prezenți în Grecia ar trebui să coopereze în continuare cu autoritățile elene și să își coordoneze acțiunile cu cele ale celorlalți actori implicați;
- identificarea și înregistrarea intrărilor în UE ar trebui să atingă 100 %, inclusiv efectuarea de verificări sistematice de securitate prin consultarea bazelor de date;
- Grecia ar trebui să prezinte un plan de acțiune pentru a da curs recomandărilor care i-au fost adresate în cadrul evaluării Schengen, precum și o evaluare a nevoilor sale, pentru a permite altor state membre, agențiilor UE și Comisiei să îi furnizeze un sprijin în timp util;
- dacă este necesar, Frontex ar trebui să pregătească fără întârziere trimiterea de noi echipe europene de polițiști de frontieră și să lanseze noi solicitări de contribuții până cel târziu la 22 martie;
- alte state membre ar trebui să-și asume responsabilități și să răspundă acestor solicitări în termen 10 zile, punând la dispoziție resurse umane și echipamente tehnice.
Punerea în aplicare a Planului de acțiune comun UE-Turcia și a sistemului de admisie umanitară pe bază de voluntariat gestionat împreună cu Turcia va fi continuată, pentru a se obține o scădere rapidă a numărului persoanelor care sosesc în Grecia. De asemenea, presiunea asupra Greciei ar trebui să fie redusă printr-o aplicare mai eficace a mecanismelor de transfer de urgență și prin creșterea numărului de returnări în Turcia și în țările de origine ale migranților neregulamentari. Între timp, controalele la frontieră au fost înăsprite în țările situate pe ruta Balcanilor de Vest, iar fluxul de migranți care sosesc în Grecia continuă să crească, ceea ce duce la creșterea presiunii migratorii cu care se confruntă această țară. Din aceste motive, devine din ce în ce mai urgent și necesar ca statele membre să accelereze punerea în aplicare a deciziilor de transfer. CE le va sprijini eforturile depuse în acest sens și va raporta lunar cu privire la progresele realizate. La începutul acestei săptămâni, Comisia a prezentat propuneri privind un nou instrument de furnizare a sprijinului de urgență menit să accelereze răspunsul în caz de criză pe teritoriul UE.
Aplicarea normelor și renunțarea la abordarea de tip „liberă trecere”
Concluziile Consiliului European din 18-19 februarie au precizat că actuala abordare care constă în a permite trecerea tuturor migranților, fără verificarea acestora, nu este o opțiune acceptabilă nici din punct de vedere politic, nici juridic. Statele membre trebuie să acorde accesul la procedura de azil tuturor solicitanților aflați la frontierele lor. Decizia cu privire la statul membru care trebuie să se ocupe de tratarea cererii în cauză ar trebui luată apoi în conformitate cu legislația UE, mai precis cu Regulamentul Dublin în vigoare. Aceasta înseamnă că trebuie să existe o posibilitate reală de returnare a solicitanților de azil în prima țară de intrare. Prin urmare, Comisia preconizează să își prezinte înainte de Consiliul European din iunie analiza cu privire la posibilitatea reluării transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin .
Totodată, statele membre ar trebui să refuze intrarea la frontieră a resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc condițiile de intrare prevăzute de Codul frontierelor Schengen și care nu au depus o cerere de azil, deși li s-a oferit posibilitatea să facă acest lucru. Ar trebui să se aibă în vedere faptul că, în temeiul dreptului UE, solicitanții de azil nu au dreptul să aleagă statul membru care le acordă protecție. Aceste refuzuri ar trebui să fie aplicate la frontiera externă a spațiului Schengen și la frontierele statelor membre care au decis să reintroducă temporar controale la frontierele lor interne. Aplicarea eficace a acestor politici va contribui la consolidarea sistemelor Schengen și Dublin și a mecanismului de transfer de urgență.
Controalele la frontierele interne: de la o abordare fragmentară la o abordare coerentă
Controalele temporare la frontierele interne ar trebui să rămână excepționale și proporționale cu obiectivul de restabilire a unei situații normale cât mai curând posibil. Din septembrie 2015 până în prezent, opt țări au reintrodus controale la frontierele lor interne din motive legate de criza refugiaților. Până în prezent, aceste controale au fost realizate pe baza unor acțiuni unilaterale, în cadrul Codului frontierelor Schengen (articolele 23-25). În ipoteza în care presiunile migratorii actuale și deficiențele grave legate de controlul la frontierele externe continuă și după data de 12 mai, Comisia va trebui să prezinte Consiliului o propunere, în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen, prin care să recomande adoptarea unei abordări coerente la nivelul Uniunii cu privire la controalele la frontierele interne până la remedierea deficiențelor structurale. Comisia va fi pregătită pentru o astfel de eventualitate și va acționa fără întârziere, propunând efectuarea de controale la frontieră numai în secțiunile de frontieră în care acestea sunt necesare și proporționale. Obiectivul urmărit ar fi ridicarea tuturor controalelor la frontierele interne până în decembrie, astfel încât funcționarea normală a spațiului Schengen să poată fi restabilită până la sfârșitul anului 2016.
Documentaţie suplimentară
1. Comunicare: Înapoi la Schengen - o foaie de parcurs
2. Anexe: Înapoi la Schengen - o foaie de parcurs
3. Raport privind progresele realizate în punerea în aplicare a abordării de tip „hotspot” în Grecia
4. Planul comun de acțiune UE-Turcia – Cel de al treilea raport privind punerea în aplicare
5. Comunicat de presă: Raportul Comisiei privind progresele înregistrate în domeniul vizelor: Turcia avansează către liberalizarea vizelor
6. FIȘĂ INFORMATIVĂ: Normele Schengen explicate
7. FIȘĂ INFORMATIVĂ: Planul comun de acțiune UE-Turcia – Raport privind punerea în aplicare
8. FIȘĂ INFORMATIVĂ: Grecia: raport privind progresele realizate
9. ANEXĂ: FOAIE DE PARCURS
Foaia de parcurs care jalonează revenirea la un spațiu Schengen pe deplin operațional presupune parcurgerea următoarelor etape:
- 4 martie 2016 (și apoi lunar): Grecia prezintă rapoarte privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a acțiunilor identificate în Recomandarea privind reluarea transferurilor în temeiul Regulamentului Dublin.
- Până cel târziu la data de 12 martie 2016: Grecia prezintă un plan de acțiune în vederea punerii în aplicare a recomandărilor care i-au fost adresate de Consiliu, precum și o evaluare a nevoilor.
- 16 martie 2016: Comunicarea Comisiei privind reformarea Regulamentului Dublin pe baza obiectivului solidarității și al partajării echitabile a responsabilității între statele membre
- 16 martie 2016: Comisia își prezintă primul raport privind angajamentele în materie de transfer și relocare.
- Până cel târziu la data de 22 martie 2016: Frontex lansează solicitări suplimentare de contribuții în vederea trimiterii de noi echipe europene de polițiști de frontieră în sprijinul Greciei.
- Până cel târziu la data de 1 aprilie 2016: statele membre răspund solicitării lansate de Frontex prin punerea la dispoziția acesteia de resurse umane și de echipamente tehnice.
- Până cel târziu la data de 12 aprilie 2016: Comisia își prezintă evaluarea cu privire la gradul de adecvare al planului de acțiune elaborat de Grecia.
- 16 aprilie 2016: Comisia își prezintă cel de al doilea raport privind angajamentele în materie de transfer și relocare.
- 11-17 aprilie 2016: are loc o evaluare Schengen a frontierelor aeriene, terestre și maritime ale Greciei, efectuată de către experți din cadrul Comisiei și al statelor membre.
- Până cel târziu la data de 12 mai 2016: Grecia prezintă un raport privind punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului.
- 12 mai 2016: în cazul în care persistă deficiențe grave legate de controlul la frontiera externă, Comisia prezintă o propunere în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen.
- 13 mai 2016: în cazul în care persistă deficiențe grave legate de controlul la frontiera externă, Consiliul adoptă o recomandare în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen în vederea unei abordări coerente la nivelul Uniunii cu privire la controalele temporare la frontierele interne.
- 16 mai 2016: Comisia își prezintă cel de al treilea raport privind angajamentele în materie de transfer și relocare.
- Până cel târziu în luna iunie 2016: colegiuitorii ajung la un acord politic cu privire la Paza europeană de frontieră și de coastă și adoptă actul legislativ.
- Iunie 2016: Comisia își prezintă analiza cu privire la posibilitatea reluării transferurilor către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin.
- Până cel târziu în luna august 2016: Paza europeană de frontieră și de coastă devine operațională.
- Până cel târziu în luna septembrie 2016: Paza europeană de frontieră și de coastă este pe deplin operațională și realizează primele teste de vulnerabilitate, astfel încât să poată fi luate toate măsurile preventive necesare.
- Decembrie 2016: dacă situația generală o permite, aceasta ar trebui să fie data de încetare a măsurilor excepționale de salvgardare adoptate.
