Economiile tuturor statelor membre ale UE urmează să crească în 2016, 2017 și 2018, potrivit celor mai recente previziuni economice, publicate de către Comisia Europeană (CE) pe 13 februarie. În România, creșterea PIB-ului real este printre cele mai rapide din Uniunea Europeană și se estimează că va rămâne astfel în orizontul de prognoză, fiind susținută de relaxarea fiscală și de creșterile salariale.
Economia europeană a rezistat șocurilor din 2016
Șomajul a scăzut semnificativ în 2016, iar previziunile arată că fenomenul va rămâne la un nivel scăzut în perioada următoare. Inflația s-a situat în zonă negativă în 2016, dar se estimează că va crește pe măsură ce PIB-ul real îl depășește pe cel potențial, iar impactul reducerilor de taxe se va diminua. Deficitul bugetar este prognozat să crească, ca urmare a reducerilor de taxe și a creșterii cheltuielilor publice. În acest sens, Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, crede că: „Economia europeană și-a dovedit rezistența în fața numeroaselor șocuri cu care s-a confruntat pe parcursul anului trecut. Creșterea economică se menține, iar nivelul șomajului și al deficitelor este în scădere. Totuși, cu un grad de nesiguranță atât de ridicat, este mai important ca oricând să utilizăm toate instrumentele de politică pentru a sprijini creșterea economică. Mai presus de orice, trebuie să ne asigurăm că beneficiile creșterii sunt resimțite peste tot în zona euro și de către toate segmentele societății.”
Creșterea UE e umbrită de o incertitudine mai ridicată ca de obicei
Pe ansamblul Uniunii Europene, redresarea economică va continua anul acesta și anul viitor: pentru prima dată în aproape un deceniu, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întregul orizont de prognoză (2016, 2017 și 2018). Aceste perspective rămân totuși umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei. În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator, iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creșterea investițiilor continuă, dar la un nivel modest. Se așteaptă ca în zona euro PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt ușor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă (2017: 1,5 %, 2018: 1,7 %) datorită performanțelor peste așteptări înregistrate în a doua jumătate a anului 2016 și a începutului destul de robust al anului 2017. În privința PIB-ului total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor (previziunile de toamnă: 2017: 1,6 %, 2018: 1,8 %). Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate și, deși se pot înregistra evoluții atât pozitive, cât și negative, balanța, per total, prezintă o tendință descrescătoare.
Cum arată contextul UE
Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază, la data de 1 februarie 2017. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieței, determinate pornind de la piețele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 1 februarie 2017, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anunțate în mod credibil și suficient de detaliate. Proiecțiile sunt calculate pornind de la ipoteza că politicile rămân neschimbate.
Previziunile UE din iarna 2017: navigând prin ape agitate
După ce și-a dovedit rezistența în fața provocărilor globale cu care s-a confruntat în 2016, redresarea economică va continua anul acesta și anul viitor: pentru prima dată în aproape un deceniu, se așteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017 și 2018). Aceste perspective rămân totuși umbrite de un nivel de incertitudine mai ridicat ca de obicei. În zona euro, PIB-ul real este în creștere de 15 trimestre consecutive, ocuparea forței de muncă progresează într-un ritm încurajator iar șomajul continuă să scadă, deși rămâne peste nivelurile din perioada anterioară crizei. Consumul privat este în continuare motorul redresării. Creșterea investițiilor continuă, dar la un nivel modest. Astfel, conform previziunilor de iarnă ale CE se așteaptă ca în zona euro PIB-ul să înregistreze o creștere de 1,6 % în 2017 și de 1,8 % în 2018. Aceste cifre sunt ușor revizuite în sens crescător în raport cu previziunile din toamnă (2017: 1,5 %, 2018: 1,7 %) datorită performanțelor peste așteptări înregistrate în a doua jumătate a anului 2016 și a începutului destul de robust al anului 2017. Privind PIB-ul total al UE, valorile au o traiectorie similară, creșterea fiind estimată la 1,8 % anul acesta și anul viitor (previziunile de toamnă: 2017: 1,6 %, 2018: 1,8 %). Riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt extrem de ridicate și, deși se pot înregistra evoluții atât pozitive, cât și negative, balanța, per total, prezintă o tendință descrescătoare.
„Redresarea economică a Europei continuă, pentru al cincilea an consecutiv. În aceste vremuri incerte, este totuși important ca economiile europene să rămână competitive și capabile să se adapteze la circumstanțele în schimbare. De aceea, trebuie continuate eforturile în materie de reforme structurale. De asemenea, este nevoie să se pună accent pe creșterea favorabilă incluziunii, pentru a ne asigura că efectele creșterii sunt resimțite de toți cetățenii. Cu o inflație mai mare ca în anii precedenți, nu ne putem aștepta ca stimulul monetar actual să dureze pentru totdeauna. Prin urmare, țările cu niveluri ridicate ale deficitului și datoriilor ar trebui să facă în continuare eforturi pentru reducerea acestora, astfel încât să devină mai rezistente la șocuri economice.”, susține Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, responsabil și pentru stabilitatea financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital.
La nivel mondial, se preconizează că redresarea va lua avânt
Perspectivele de creștere pentru economiile avansate din afara UE s-au îmbunătățit în ultimele luni, în mare parte datorită așteptărilor legate de măsurile de stimulare fiscală din Statele Unite, care au condus la creșterea ratelor dobânzilor pe termen lung și la aprecierea dolarului american. În ceea ce privește creșterea economiilor de piață emergente, se preconizează că aceasta va rămâne fermă până în 2018, deși se vor înregistra variații între țări și regiuni. Per ansamblu, acest lucru ar putea impulsiona exporturile europene de bunuri și de servicii, după un an 2016 destul de slab în acest sens.
Inflația zonei euro va crește
Inflația în zona euro a crescut recent, odată cu inversarea tendinței prețurilor la energie - după o perioadă de scădere constantă, acestea au început să crească. După ce a înregistrat niveluri foarte scăzute în ultimii doi ani, inflația ar putea atinge un nivel mai ridicat anul acesta și în anul următor, dar va rămâne în continuare sub obiectivul care corespunde stabilității prețurilor – “sub, dar aproape de 2% pe termen mediu”. În cazul inflației de bază, care exclude volatilitatea prețurilor la energie și alimente, se preconizează doar o creștere treptată. Per total, rata inflației în zona euro ar urma să crească de la 0,2 % în 2016 la 1,7 % în 2017 și 1,4 % în 2018. La nivelul UE, se preconizează o creștere a inflației de la 0,3 % în 2016 la 1,8 % în 2017 și 1,7 % în 2018.
Cererea internă rămâne coloana vertebrală a creșterii economice
Se preconizează că principalul motor al creșterii economice va rămâne în continuare consumul privat, susținut de îmbunătățiri constante în materie de ocupare a forței de muncă și de o majorare a salariului nominal. Totuși, dată fiind creșterea inflației și limitarea creșterii puterii de cumpărare a gospodăriilor anul acesta și în anul următor, se așteaptă o încetinire a creșterii consumului privat. Nivelul investițiilor ar urma să crească doar moderat, dar va fi susținut de o serie de factori precum costurile de finanțare reduse și consolidarea activității la nivel global. Proiectele finanțate în cadrul Planului de investiții pentru Europa ar trebui să sprijine tot mai mult investițiile publice și private, pe măsură ce se face trecerea de la aprobare la punerea în aplicare. În ansamblu, investițiile în zona euro ar urma să crească cu 2,9 % în acest an și cu 3,4 % în 2018 (2,9 % și, respectiv, 3,1 % în UE), creșterea totală înregistrată de la începutul perioadei de redresare (în prima parte a anului 2013) fiind de 8,2%. Cu toate acestea, ponderea investițiilor în PIB rămâne sub valoarea înregistrată la începutul acestui secol (20% în 2016 față de 22% în 2000-2005). Această deficiență persistentă în materie de investiții pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării și potențialul de creștere al economiei.
O mai bună ocupare a forței de muncă, mai puțin șomaj
Redresarea economică va avea în continuare efecte pozitive puternice pe piețele forței de muncă, în urma unor ample reforme structurale derulate în mai multe state membre. Ocuparea forței de muncă ar urma să crească în continuare cu pași destul de siguri, deși ușor mai moderați în 2017 și 2018 față de anul trecut. Se preconizează că rata șomajului în zona euro va scădea în continuare, de la 10 % în 2016 la 9,6 % în acest an și la 9,1 % în 2018. În ansamblul UE se preconizează că șomajul va scădea de la 8,5 % în 2016 la 8,1 % anul acesta și apoi la 7,8 % în 2018. Acestea sunt cele mai scăzute rate ale șomajului începând din anul 2009, dar rămân peste nivelurile din perioada anterioară crizei.
Reducerea datoriei suverane și a deficitelor publice
În zona euro, deficitul public agregat și ponderea datoriei guvernamentale în PIB ar trebui să scadă în continuare în 2017 și 2018. Se așteaptă ca în zona euro deficitul public să scadă de la procentul de 1,7 % din PIB înregistrat anul trecut la 1,4 % din PIB în 2017 și 2018. Această evoluție este explicată prin cheltuielile reduse cu dobânzile, datorate ratelor extrem de mici ale celor din urmă. Ea reflectă, de asemenea, îmbunătățirile aduse pe piața forței de muncă: tot mai multe persoane plătesc impozite și contribuții iar numărul celor care primesc transferuri sociale este în scădere. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB se va reduce treptat de la 91,5 % în 2016 la 90,4 % în 2017 și 89,2 % în 2018.
Toate statele membre își dezvoltă economiile
Pentru prima dată din 2008, previziunile CE indică o creștere economică în toate statele membre ale UE pentru întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017, 2018). Se preconizează că și statele cele mai afectate în timpul crizei au revenit pe drumul creșterii în 2016. Impactul aprecierii dolarului american și creșterea ratelor dobânzii pe termen lung ar putea, totuși, să accentueze diferențele de creștere dintre statele membre.
Riscuri excepționale legate de previziunile de iarnă
Aceste previziuni de iarnă prezintă un nivel ridicat de incertitudine pentru că noua administrație americană nu și-a definit încă intențiile în domenii esențiale de politică, în mai multe țări europene vor avea loc alegeri în acest an și, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50. Deși au crescut atât riscurile de evoluție pozitivă, cât și cele de evoluție negativă, rămâne mai mare riscul ca valorile prognozate să evolueze în sens negativ. Pe termen scurt, stimulentele fiscale din Statele Unite ar putea avea un impact mai puternic asupra creșterii decât se estimează în prezent. Pe termen mediu, riscurile care pot afecta perspectivele de creștere sunt legate de consecințele crizelor recente: părăsirea Uniunii Europene de către Regatului Unit; posibilele perturbări ale comerțului; înăsprirea mai rapidă a politicii monetare în SUA, care ar putea avea un impact negativ asupra economiilor de piață emergente; și consecințele potențiale ale îndatorării ridicate și crescânde în China.
Context european
Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze referitoare la elemente externe, cum ar fi cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază, la data de 1 februarie 2017. Cifrele utilizate reflectă așteptările pieței, determinate pornind de la piețele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor. Toate celelalte date integrate, inclusiv ipotezele privind politicile guvernamentale, sunt cele disponibile până la data de 1 februarie 2017, inclusiv. Previziunile includ numai politicile anunțate în mod credibil și suficient de detaliate. Proiecțiile sunt calculate pornind de la ipoteza că politicile rămân neschimbate.
Documentație suplimentară
1. Comunicat de presă integral
2. Înregistrarea conferinței de presă susținute de comisarul european Pierre MOSCOVICI, responsabil pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi
3. Înregistrarea sesiunii de întrebări și răspunsuri
4. Pagina dedicată previziunilor economice de iarnă 2017
5. Fișă de țară - România
