Un pachet ambițios și echilibrat de măsuri care va facilita furnizarea de servicii pentru firme și profesioniști către o bază de clienți potențiali din UE ce conține peste 500 de milioane de persoane a fost prezentat de către Comisia Europeană (CE) pe 10 ianuarie. Imprimarea unui nou impuls sectorului serviciilor va aduce numai beneficii atât clienților, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și firmelor, generând totodată creștere economică în toată Europa.
O birocrație mai suplă la nivel european
Ca parte a foii de parcurs prevăzute în Strategia privind piața unică, propunerile CE contribuie la îndeplinirea angajamentului politic al președintelui Juncker de a valorifica întregul potențial al pieței unice și de a face din aceasta rampa de lansare pentru prosperitatea firmelor europene în cadrul economiei mondiale. Obiectivul a fost confirmat de către Consiliul European în concluziile sale (din decembrie 2015, iunie 2016 și decembrie 2016). Scopul măsurilor propuse este de a le permite furnizorilor de servicii să navigheze mai ușor printre formalitățile administrative și de a ajuta statele membre să identifice cerințele excesiv de împovărătoare sau învechite pe care trebuie să le respecte profesioniștii ce-și desfășoară activitatea la nivel intern sau transfrontalier. În loc să modifice normele existente ale UE în sectorul serviciilor, CE preferă să se concentreze asupra asigurării unei mai bune aplicări a acestora, întrucât s-a dovedit că punerea în aplicare a normelor, la întregul lor potențial, ar da un impuls semnificativ economiei UE.
Simplificarea procedurilor pentru furnizorii de servicii transfrontalieri
„Barierele în calea comerțului cu servicii sunt, în același timp, bariere în calea competitivității. O mai bună utilizare a pieței unice a serviciilor va ajuta firmele europene să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină totodată standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Astăzi propunem simplificarea procedurilor pentru furnizorii de servicii transfrontalieri, precum și o metodă de colaborare nouă și mai modernă pentru statele membre, prin care acestea să își poată reglementa sectoarele serviciilor.”, susține vicepreședintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate. Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a adăugat: „Serviciile reprezintă două treimi din economia Uniunii Europene și generează 90 % din noile locuri de muncă. Însă piața unică - acest giuvaier considerat prea adesea un fapt de la sine înțeles - nu funcționează cum trebuie în domeniul serviciilor. Ca urmare, riscăm să pierdem un important potențial de creștere și de creare de locuri de muncă. Astăzi oferim un nou impuls sectorului serviciilor, cu scopul de a transforma Europa într-o platformă internațională pentru furnizarea, achiziționarea și dezvoltarea de noi servicii.”
Cele patru inițiative concrete adoptate de către CE
1. Un nou card electronic european pentru servicii: o procedură simplificată va permite furnizorilor de servicii pentru firme (de exemplu, firmelor de inginerie, consultanților IT, organizatorilor de expoziții comerciale) și furnizorilor de servicii în domeniul construcțiilor să îndeplinească formalitățile administrative necesare pentru a furniza servicii în străinătate. Furnizorii de servicii nu vor trebui decât să ia legătura cu un interlocutor unic din țara lor de origine, cu care vor putea să comunice în propria lor limbă. Interlocutorul din țara de origine ar verifica apoi datele necesare și le-ar transmite statului membru gazdă. Statul membru gazdă își păstrează actuala competență de a aplica cerințele de reglementare naționale și de a decide dacă solicitantul poate furniza servicii pe teritoriul său. Cardul electronic nu ar afecta nici obligațiile existente ale angajatorilor, nici drepturile lucrătorilor.
2. O evaluare a reglementărilor naționale privind serviciile profesionale din punctul de vedere al proporționalității: aprox. 50 de milioane de cetățeni – reprezentând 22 % din forța de muncă a Europei – exercită profesii la care accesul este condiționat de deținerea unor calificări specifice sau pentru care utilizarea unui anumit titlu este protejată, de exemplu, farmaciștii sau arhitecții. Reglementarea este adesea justificată în cazul mai multor profesii, de exemplu al celor din domeniul sănătății și al siguranței. Există însă și multe cazuri în care existența unor norme învechite și inutil de împovărătoare poate face excesiv de dificil accesul candidaților calificați la aceste locuri de muncă. Acest lucru este tot în detrimentul consumatorilor. UE nu reglementează sau dereglementează profesii – aceasta rămâne o prerogativă națională. Însă, în temeiul dreptului UE, statele membre trebuie să stabilească dacă impunerea de noi cerințe naționale este necesară și echilibrată. Pentru a asigura o abordare coerentă și armonizată, CE propune raționalizarea și clarificarea modului în care statele membre ar trebui să realizeze un test de proporționalitate cuprinzător și transparent înainte de a adopta sau de a modifica normele naționale în domeniul serviciilor profesionale.
3. Orientări privind reformele naționale din domeniul reglementării profesiilor: exercițiul de evaluare reciprocă realizat de statele membre între 2014 și 2016 a demonstrat că statele care și-au deschis piețele de servicii (de exemplu, Italia, Polonia, Portugalia și Spania) beneficiază în prezent de o gamă mai largă de servicii, la prețuri mai accesibile, menținând totodată standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Comisia prezintă astăzi orientări privind reformele necesare la nivel național în domeniul reglementării serviciilor profesionale cu potențial ridicat de creștere și de creare de locuri de muncă. Este vorba despre serviciile furnizate de arhitecți, ingineri, avocați, contabili, de agenții de brevetare, de agenții imobiliari și de ghizii turistici. Statele membre sunt invitate să evalueze dacă cerințele profesionale îndeplinesc obiectivele declarate ale politicilor publice naționale. Aceste orientări completează evaluările realizate în cadrul semestrului european, abordând în mod specific cerințele aplicabile acestor profesii.
4. O mai bună notificare a proiectelor de legi naționale în domeniul serviciilor: dreptul UE impune deja statelor membre obligația de a transmite CE proiectele de norme naționale în domeniul serviciilor, pentru a oferi executivului UE și celorlalte state membre posibilitatea de a-și exprima din timp eventualele preocupări cu privire la posibilele incompatibilități cu legislația UE. Astăzi, CE propune îmbunătățiri ale acestui mecanism, cu scopul de a face procesul mai rapid, mai eficace și mai transparent.
Serviciile în UE
Deși serviciile reprezintă două treimi din economia UE și aproximativ 90 % din locurile de muncă nou create, sectorul serviciilor este neperformant. Creșterea productivității în acest sector este redusă, iar restul lumii este pe cale de a recupera decalajul existent. Există bariere care împiedică înființarea și extinderea societăților și care au drept rezultat prețuri mai mari pentru consumatori și mai puține posibilități de alegere. În plus, performanța industriei prelucrătoare este tot mai mult legată de competitivitatea serviciilor. Prin urmare, barierele din calea comerțului cu servicii desfășurat în cadrul pieței unice reprezintă bariere în calea competitivității industriei prelucrătoare din UE. Pentru a inversa această tendință și a genera creștere și locuri de muncă suplimentare, este necesar ca statele membre să stimuleze dezvoltarea economiei serviciilor și să valorifice mai bine potențialul pieței unice pentru servicii.
Documentare suplimentară
1. Întrebări frecvente
2. Propunere privind un card electronic pentru servicii
3. Propunere de procedură de notificare pentru servicii
4. Propunere de test de proporționalitate
5. Orientări privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale
6. Factsheet
