Între depresia realistă și optimismul necumpătat, acestea sunt limitele relevate de cel mai nou studiu al companiei Roland Berger despre piața muncii din România până în 2022. Managerii văd România, în următorii 20 de ani, mai ales ca un hub low-cost, cu avantaje competitive în zone cu valoare adăugată mică, pe când tinerii studenți cred în potențialul de inovare al pieței locale și în crearea de valoare adăugată mare, potrivit unui studiu realizat de Roland Berger. Cel mai sigur, adevărul e întotdeauna la mijloc… dar cine mai poate să știe azi, când sfârșitul lumii a ajuns o știre recurentă la televizor în fiecare seară…
Guvernul între bine și rău
Globalizarea și avansul piețelor emergente sunt principalele tendințe globale care vor afecta România în următorii 20 de ani, pentru 63% dintre manageri și 71% dintre studenți. Inovația și schimbările tehnologice ocupă locul doi în top, în timp ce insuficiența resurselor nu este creditată cu un impact prea mare asupra pieței locale, reiese din cel mai nou studiu Roland Berger Strategy Consultants, citat de Mediafax. „România în următorii 20 de ani - Dublă perspectivă a liderilor de azi și de mâine". În ceea ce privește principalele provocări ale României până în anul 2032, atât managerii cât și studenții clasează corupția și ineficiența sectorului public în top, aspecte urmate îndeaproape de lipsa infrastructurii. Studenții sunt însă preocupați într-o mai mare masură decât managerii (58% față de 47%) de ineficiența sistemelor publice de educație, sănătate, reflectându-se astfel o viziune a lor pe termen mai lung. Dacă provocările tind să fie aceleași atât pentru manageri cât și pentru studenți, subiectul asupra căruia părerile lor par ireconciliabile este reprezentat de rolul guvernului în depășirea acestor obstacole. Astfel, dacă 72% dintre executivi vor o implicare mai mică a executivului în dezvoltarea României în următorii 20 de ani, 55% dintre studenți își doresc, din contră, un rol mai activ al acestuia.
Încă ne mai pot salva agricultura și IT-ul
În ceea ce privește sectoarele cu cel mai mare potențial să dezvolte un avantaj competitiv în urmatorii 20 de ani, agricultura și IT-ul sunt percepute atât de către studenți cât și de manageri ca având cel mai mare potențial de creștere. Acestea sunt urmate de sectorul energiei și al producției de bunuri de consum. La polul opus, serviciile financiare sunt considerate o sursă improbabilă de avantaje competitive. În plus, sectorul telecomunicațiilor este perceput ca unul competitiv astăzi, așadar cu un potențial doar limitat în viitor. Managerii percep turismul ca un sector cu mare potențial, însă studenții sunt sceptici în acest sens, plasându-l în partea de jos a clasamentului. Din punct de vedere al gradului de valoare adăugată pe care România îl poate produce la nivel internațional, dacă managerii văd România mai ales ca un hub low-cost cu avantaje competitive în zone cu valoare adaugată mică, tinerii studenți cred însă în potențialul de inovare al pieței locale și în crearea de valoare adăugată mare. Astfel, majoritatea managerilor din România (84%) estimează că potențialul României în următorii 20 de ani rămâne în zona avantajului de cost, părerile fiind împărțite însă între exploatarea lui mai ales în sectorul industriei sau al serviciilor. Studenții cred în inovație atât în industrie cât și în servicii, balanța înclinând însă ușor către crearea unor centre de inovație industriale, mai degrabă decât oferirea de servicii inovatoare. În același timp, România este percepută ca o destinație de afaceri cu o importanță în creștere, având în vedere că 58% dintre managerii respondenți consideră piața locală o zonă geografică „importantă" și „foarte importantă" de afaceri pentru companiile lor la nivel internațional, în creștere față de 51% acum 10 ani și mai puțin decât nivelul de 63% anticipat pentru anul 2032.
Creșterea va să vină și din investițiile străine
Din studiu mai reiese că managerii tind să fie extrem de optimiști în ceea ce privește evoluția afacerilor lor, și deși provin dintr-o gamă largă de activități economice, cea mai mare parte dintre ei cred că propriul sector va avea o performanță mai bună și decât media creșterii economice din România și decât media europeană de creștere a sectorului. Factorii principali de creștere menționați au fost investițiile străine, crearea de infrastructură și creșterea venitului disponibil. Pe de altă parte, toți participanții la studiu au încredere în supraviețuirea pe termen lung a Uniunii Europene și a monedei unice. În plus, 79% dintre studenți cred că UE își va păstra sau crește influența în lume, aceștia fiind mai optimiști decât managerii, și ei totuși încrezători în această perspectiva (65%). Participanții la sondaj apreciază totodată că structurile internaționale ca UE, NATO și FMI vor continua să influențeze evoluțiile din România în următorii 20 de ani. În plus, 83% dintre manageri și 80% dintre studenți cred că România va adopta între timp moneda unică. Per ansamblu, atât managerii, cât și studenții cred că România va câștiga influență în UE până în anul 2032. Întrebați ce țară va avea cea mai mare influență asupra României în următorii 20 de ani, studenții au indicat în marea majoritate SUA, urmată de Germania, în timp ce pentru manageri Germania a fost de departe pe primul loc. Studiul s-a adresat top managementului celor mai mari companii din România, precum și studenților români care studiază la universități de top din țară și din străinătate, la studiu participând peste 400 de manageri și studenți.
