Potrivit oficialilor de la Bruxelles, scopul creãrii zonei unice de plãți în euro (SEPA) este de a spori competitivitatea în cadrul sectorului financiar, de a reduce costurile și de a extinde oferta pentru consumatori. Comisia Europeanã, cea care a propus aceastã mãsurã, estimeazã cã odatã cu crearea SEPA, economia europeanã va beneficia de reducerea cu 50-100 de miliarde de euro pe an a cheltuielilor, având în vedere cã tranzacțiile transfrontaliere vor deveni la fel de ieftine ca și cele naționale.
Introducerea SEPA va influența modul în care se fac plãțile într-o regiune cu 470 de milioane de locuitori, care realizeazã într-un an 73 de miliarde de transferuri electronice. În Europa, 9.000 de bãnci și 326.000 de bancomate vor fi afectate de noile reglementãri legate de introducerea SEPA. Amãnunte despre mutațiile și provocãrile pe care le aduce cu sine acest sistem am aflat de la managerul uneia dintre companiile care urmãresc cu mare atenție aceastã piațã, Business Information Systems.
Cum s-a încheiat anul 2007 pentru Business Information Systems (BIS)?
Conjunctural, a fost un an bun pentru BIS, deoarece în zona noastrã de competențã, pe plan internațional, au avut loc schimbãri care ne-au asigurat comenzi. Contextul este de transformare profundã a spațiului european de plãți și de decontãri. Acest proces a început acum mai mult de 4 ani și este previzibil cã va continua și dupã 2010. Pânã acum s-au modificat tehnologia și standardele de decontare, prin sistemul SWIFT – acesta este principalul vehicul de tranzacții financiare și principala instituție de standardizare a industriei financiare europene. Noi am fost și continuãm sã fim implicați în acest proces.
În momentul de fațã, încercãm sã ne poziționãm în zona de business cu soluțiile noastre pentru decontãri și plãți în spațiul european, în ceea ce privește atât infrastructurile de piațã, cât și instituțiile financiare în sine. O firmã cum este BIS, cu o adâncã expertizã asupra businessului bancar și al ingineriei asociate soluțiilor de plãți destinate acestei piețe, nu are forța de cercetare a aspectelor specifice ale diferitelor geografii, întâmpinã dificultãți în încercarea de a dezvolta un spațiu de colaborare de afaceri cu alte entitãți cu expertize complementare din România. Consider cã instituțiile de reglementare și de sintezã, cum sunt Banca Naționalã și administrația localã și centralã, ar trebui sã promoveze un set de politici convergente care sã favorizeze creativitatea, colaborarea și competitivitatea mediului de afaceri din industria noastrã, sã influențeze instituționalizarea în țara noastrã a unor bune practici, comune, de altfel, în spațiul european. Din pãcate, aceastã inițiativã pare sã întârzie, limitând semnificativ locul pe care ne-am putea situa în piața europeanã prin prisma creativitãții și competitivitãții.
