Lucrul peste program este motivat fie de volumul foarte mare de muncă, fie de gestionarea deficitară a timpului.
Angajații români, cu precădere cei care lucrează în domeniul comerțului, petrec o parte semnificativă din viața lor la serviciu, în detrimentul vieții de familie. Această schimbare a comportamentului a dus la instalarea fenomenului denumit de specialiști "dependența de muncă".
Tendința de "workaholism" pe care o au angajații crește pe măsură ce numărul salariaților dintr-o companie este mai mare, justificarea constând în dorința inițială a acestora de a se remarca și de a încerca, pe baza muncii lor și a rezultatelor obținute, să se diferențieze de ceilalți și să urce pe scara ierarhică a companiilor din care fac parte. "Dependența de muncă" are la bază o serie de motive care determină apariția sa, pornind de la aspecte ce țin de dorința de promovare, în speță consolidarea unei imagini mai bune în fața celor din jur, în special a superiorilor sau a familiei, dar și pentru câștigarea unor venituri substanțiale sau chiar din cauza unor carențe afective: persoana se implică exagerat în activitatea de la locul de muncă pentru a uita de problemele personale pe care le are în viața privată sau doar pentru a primi atenția și aprecierea celor din jur.
