Interviu cu Gabriel GRECU - Director General Radiocomunicații S.A.
C@M: Cum definiți statutul SNR acum când încercați să impuneți o nouă imagine pe piață, de transportator, dar și de operator telecom?
Gabriel Grecu: Începând din 1991, când s-a împărțit fosta RomPostTelecom și a apărut Regia de Radiocomunicații, activitatea actualei SNR era în special dedicată sectorului de transport și difuzare a programelor publice de radiodifuziune și televiziune. Practic, până aproape în 1998, SNR avea doar 3 clienți importanți: cele 2 societăți de Radiodifuziune (cele 3 programe publice radio: România Actualități, România Cultural și România Tineret cu studiourile regionale), TVR și Romtelecom.
C@M: Activați în SNR de la începuturile sale?
Gabriel Grecu: Eu am lucrat înainte în sectorul de telecomunicații, fiind în perioada '™79 - '˜90 inginer în Direcția de Telecomunicații București, adică Romtelecomul din prezent, iar Revoluția m-a găsit ca șef de secție la această Direcție de Telecomunicații. După 1990 am trecut în Ministerul Telecomunicațiilor, unde am avut diverse funcții, cum ar fi director de strategie timp de 5 ani. Am lucrat o perioadă și ca manager de proiect la Ericsson România, iar din 2001 fac parte din echipa Radiocomunicații SA. Așadar, beneficiez acum de experiența lucrului atât în zona publică, cât și în cea privată, ceea ce îmi asigură o perspectivă mult mai complexă.
C@M: Nu credeți că aveți un dezavantaj deoarece Radiocomunicații are capital integral de stat?
Gabriel Grecu: Noi am căutat, mai ales în ultimii 3 ani să schimbăm această filosofie. Este foarte adevărat că în special gama de servicii oferite până în 2001, ce se adresa în special celor 2 societăți de Radiodifuziune și Televiziune era strict cantonată în domeniul acestor clienți. Personalul era obișnuit să fie plătit doar pentru acest tip de servicii și avea o atitudine mult mai pasivă față de competiția de pe piață. Acum însă, oamenii au înțeles schimbarea și ne menținem un efort mare pentru retehnologizarea părții de broadcasting, cu investiții în derulare de aproape 100 de milioane USD pentru schimbarea emițătorilor de radiodifuziune (trecerea de la analogic la digital). Prin acest proiect de retehnologizare la care colaborăm cu compania americană Harris reușim acum, pentru Radiodifuziunea Română, să acoperim 100% din rețeaua de drumuri naționale cu 2 programe publice - România Actualități și România Cultural. Dacă înainte se putea recepționa pe drumurile naționale în general Europa FM, acum și România Actualități are acoperire la nivel național. În prezent mai avem în curs de finalizare o garanție de la Ministerul de Finanțe pentru încă un credit de 70 mil. USD destinat proiectelor de televiziune (retehnologizarea la TVR 1 și extinderea la nivel național a TVR 2). Plecând de la necesitatea de a diversifica sursa de venituri și portofoliul de clienți, practic încă din 1998 s-a demarat un program de investiții pe partea de telecomunicații. Așadar, rețeaua de transport de radiorelee analogice a început să fie modernizată în 1998, proces care s-a încheiat în 2002. La ora actuală avem o infrastructură de 2500 km radiorelee digitale la capacitate mare STM 4 cu fluxuri de 622 Mbps și sunt în configurație inele ce asigură o securitate foarte bună a transportului datelor și aplicațiilor. Există și 2 legături transfrontaliere, una cu Ungaria prin stația de la Oradea și una cu Chișinăul prin stația de la Iași. Ca un amănunt deloc neglijabil pentru această rețea de transport cel mai mare client al nostru este Telemobil care își transportă la nivel național serviciul Zapp Mobile prin intermediul infrastructurii SNR. În plan local Zapp mai are o extindere de făcut și noi le oferim colocare în stațiile noastre pentru a definitiva această etapă de dezvoltare, care am înțeles că va fi demarată în acest an.
C@M: Care sunt clienții SNR pe transport?
Gabriel Grecu: După anul 2001 am vrut să extindem partea de servicii și implicit segmentul de public țintă. Am vrut să oferim nu numai soluții de engrosiști (carrier), dar și de buclă finală pentru utilizatori finali care constituie o piață foarte competitivă. Pe piața de Internet sunt circa 10 companii care folosesc același lucru. Noi vrem să pregătim piața pentru a intra în noua zonă de după liberalizare. Piața de telefonie ar trebui să fie nelimitată. Practic, ca strategie de investiții după 2001 am mers pe soluții de acces la nivelul orașelor. Din 2001 am coborât 'de la munte' - acolo unde sunt cele mai mari stații SNR - în orașe. Am obținut o licență națională în bandă largă pe 26 GHz, iar anul trecut încă una pentru 3,5 GHz. Ne creăm puncte de prezență tehnică, dar și comercială în toate reședințele de județ. Acum suntem prezenți în 31 orașe reședință de județ, iar până la sfârșitul lunii iunie se vor mai adăuga încă 10 și încă alte 12 orașe până la sfârșitul anului. Sebeș, de exemplu, are foarte mulți investitori străini. În Bacău deschidem în luna mai și un centru comercial și sperăm să câștigăm chiar dacă RDS are o prezență acolo. Serviciile de bandă largă oferite prin cele 2 licențe obținute ne permit să oferim un pachet integrat de servicii prin același terminal de acces radio și anume telefonie internațională, telefonie interurbană pe linii fixe, videoconferință, servicii de date, servicii în structură VPN în care un client cu mai multe filiale își poate conecta infrastructura, își poate folosi toate serviciile și va avea astfel economii semnificative. Pentru o companie cu filiale în toată țara, un apel București-Iași, de exemplu, nu mai este taxat ca unul interurban, ci ca unul local. În prezent, cel mai mare client SNR pentru aceste servicii este ANRC, în privința căruia am realizat totul pe infrastructura noastră de 31 de relee.
C@M: Sunt soluțiile SNR mai competitive față de celelalte oferite de concurență?
Gabriel Grecu: Nu sunt mari diferențe între serviciile oferite de noi și cele ale concurenței. Operatorii mobili vin, însă, cu pachete diverse pe care noi nu le putem oferi. Ei se modelează foarte rapid după cerințele pieței, un exemplu în acest sens fiind Xnet-ul. SNR a simțit că este vital să dea valoare rețelei de transport și să treacă și pe servicii (amintesc aici rețeaua Orange și cea a CFR). Există o competiție între noi, prețurile au scăzut foarte mult pe piața fluxurilor, există o supracapacitate față de cerere. Dacă rămâneam aici riscam să pierdem clienți și bani, așa încât ne-am îndreptat către utilizatorul final, ceea ce e o fază în dezvoltare și pentru țările în dezvoltare în crearea culturii pentru servicii integrate. E în avantajul clienților de business de a avea tot pachetul integrat de la un singur furnizor. În loc să fie o factură de la fiecare operator e bine să fie de la unul singur.
C@M: Care este punctul forte SNR?
Gabriel Grecu: Eu apreciez că plusul SNR pe piața românească constă în conceptul de servicii de bandă largă, care spre deosebire de cele vechi, analogice, de comutare de voce, merge pe IP, pe comutare de pachete de date. În 2001 noi am venit cu o rețea ATM cu echipamente Cisco ce permit aceste soluții în bandă largă. Însă precizez că nu folosim doar echipamente Cisco, pentru că am încercat să luăm ce este mai bun de la fiecare companie de networking. Așadar, avem și Bosch Marconi și Harris și Ericsson. Soluția ATM este Cisco pentru că în ATM și IP ei sunt vârful mondial. Soluția de telefonie, pe baza colaborării cu Deutsche Telekom, este VocalTec. Deutsche Telekom are un joint venture cu VocalTec, ceea ce reprezintă o garanție în plus. Aici ne-am îndepărtat de Cisco, deoarece ei aveau soluții pentru zona de enterprise, iar noi mergeam spre zona utilizatorului final, așa că am ales VocalTec. Deutsche Telekom încearcă să găsească diverse alternative. În prima etapă ne-au abordat pentru partea de tranzit internațional. Căutau o competiție mai ieftină la Romtelecom, care însă nu a stat degeaba și a mărit tariful de interconectare. Acum s-a ajuns la 6,5 eurocenți-min. de la 2,15 eurocenți cât percepeau în aprilie 2003, practic o majorare de 300% în numai un an de zile. La acel moment, Romtelecom pierdea din traficul internațional, dar acum lucrurile nu mai stau așa. Noi folosim Deutsche Telekom pentru serviciile de telefonie ca trafic telefonic originat din România. Plusul nostru rezidă în calitatea și în serviciile de Internet. Pe partea de Internet lucrăm, pe de o parte, cu GTS Telecom, care are infrastructură de la noi, iar noi luăm o capacitate de flux mare de la ei și pe de altă parte cu Antena Hungaria, ca soluție de backup pentru soluții de avarie. Punctez faptul că banda pe care noi o vindem este garantată, spre deosebire de alte companii românești care practic revând acceași bandă mai multor clienți. Pe partea de telefonie continuăm relația cu Deutsche Telekom pentru traficul de ieșire pentru a avea calitatea dorită. Peste graniță ne interconectăm cu operatorul ungar Matav, iar de la Budapesta la Frankfurt ne scoate Deutsche Telekom prin rețeaua lor Jules Vernes ce asigură conexiuni în toate țările. Intrarea pe piața liberalizată a fost obiectul nostru primordial de după 1 ianuarie 2003. De aceea, primul client al SNR este chiar SNR, după ce ne-am rupt de Romtelecom. Facem astfel economii extrem de mari în condițiile în care factura la Romtelecom era de circa 1 mld. lei pe lună, iar acum practic economisim acești bani. În acest sens, până și liniile de stație prin modulație sunt interne. Piața concurențială a dus la conturarea unor servicii mai bune și la tarife mai mici, pentru că noi nu percepem taxă de instalare, de exemplu. Tariful nostru este de 8 eurocenți/min., iar în Ungaria chiar de 7 eurocenți/min. Precizez că acestea nu sunt tarife suportate, o parte plătim către Deutsche Telekom, dar este profitabil și pentru noi.
C@M: Cum apreciați prezența SNR la evenimentul Convergent Networks 2004?
Gabriel Grecu: La Convergent Networks 2004 am participat cu servicii publice de telefonie, am marjat pe serviciile de Internet, în special pe telefonie. Mizăm pe ideea calității de excepție, beneficiind de avantajul Deutsche Telekom de a avea propria infrastructură care ne oferă și ieșire interurbană peste tot, și nu ca RDS care e prezent doar în 9 orașe din țară. Intern, tariful SNR este de 5,8 eurocenți/min. față de 6,5 eurocenți/min., cât oferă Romtelecom. Am mers pe ideea că există numeroși clienți de business care nu folosesc internaționalul și care au filiere în țară. Am dorit să atingem și zona persoanelor juridice. Acum avem 10 centre comerciale în țară, un centru de videoconferință cu o sală în București și una în Cluj. Pentru acest serviciu tariful este de 150 euro/oră. Funcționează pe principiul tehnologiei de bandă largă și e de fapt un TV streaming. Este foarte util pentru cei care vor să se angajeze în altă țară, spre exemplu, și trebuie să dea interviuri în străinătate.
C@M: Care este mesajul SNR?
Gabriel Grecu: SNR se adresează acum și utilizatorilor finali. Ne extindem astfel paleta de activități și am instalat deja 2 cabine de telefonie proprie. Prin acordul și testele finalizate cu Romtelecom am putut lansa primul serviciu de cartele preplătite. În privința Ring +, serviciul lansat la CERF 2004, avem numere proprii de acces din seria numerelor verzi. Pentru clienții persoane fizice e important de știut că atunci când se formează un număr de acasă nu plătesc la Romtelecom, ci vorbesc exact de valoarea trecută pe cartelă. Acest element de noutate e valabil și pentru apelurile interurbane, cât și pentru cele internaționale.
C@M: În final, când preconizați că va sosi momentul adevăratei liberalizări telecom?
Gabriel Grecu: După părerea mea, momentul adevăratei liberalizări va veni atunci când, pe ideea competiției, din rețeaua Romtelecom fiecare utilizator va putea să își aleagă operatorul cu care vrea să lucreze și va forma un cod de acces, fără a fi nevoie însă de un cod PIN. Avantajul SNR, în ecuația aceasta, este că are o infrastructură proprie. În plus, am făcut investiții în infrastructură încă din noiembrie 2003 și intenționăm să avem și rețele în metropolitane pe fibră optică. Am investit 30-35 milioane USD până acum, dar cred că trebuie să ajungem la un prag de 500 milioane USD. Pe lângă toate acestea, cred că un punct important în contextul unei liberalizări reale îl va constitui posibilitatea ca utilizatorii să aibă același număr în orice rețea. E vorba de așa numitul concept de number portability prin care numărul va aparține utilizatorului, ci nu operatorului. Până la urmă, într-un mediu concurențial, utilizatorul are ultimul și cel mai greu cuvânt de spus.
Interviuri realizate de
Ion VACIU și Roxana ONEA
