T-Online, cel mai mare ISP din Europa, deținut de Deutsche Telekom, și-a șocat investitorii pe 10 mai 2004 cu anunțul că în jur de o cincime din clienții săi, adică 2,25 mil. de abonați, nu folosesc, de fapt, liniile DSL la care s-au abonat. Numărul abonaților DSL anunțat anterior a fost, de asemenea, corectat - redus cu aproape o treime de la 3,4 la 2,14 mil. Analiștii Ovum, comentează că anunțul vine pe o piață încă neliniștită de fantomele prăbușirii dotcom, iar orice semn de distorsiune financiară din partea celui mai mare ISP al Europei duce inevitabil la concluzii exagerate. Reacția față de utilizatorii inactivi poate să fie o astfel de concluzie exagerată, dat fiind că definiția inactivității se referă la 30 de zile consecutive de non-utilizare, iar mulți utilizatori pot avea o mulțime de motive să nu fie săptămânal online timp într-un an de 12 luni. O pauză de 1 lună nu înseamnă întotdeauna un cont mort.
Incapacitatea de a proiecta, însă, un număr realist de abonați DSL este mai gravă, admit analiștii Ovum. Cum poate cineva exagera cifra anuală nu cu mii sau zeci de mii, ci cu peste 1,2 milioane? Aceasta naște întrebarea dacă T-Online a umflat deliberat numărul abonaților și dacă și alți ISP fac la fel. Pe de altă parte, dacă ceilalți ISP și-au proiectat corect cifrele, înseamnă că piața germană de bandă largă este mai competitivă decât se presupunea. Cota de piață a T-Online se dovedește a fi, de fapt, cu 10% mai mică. Pe de altă parte, referirile celorlalte autorități reglementative la exemplul Germaniei ca piață broadband înfloritoare se dovedesc premature.
În corolar, recenta corecție face ca Germania să treacă în urma Franței în clasamentul țărilor cu cele mai multe conexiuni DSL și să reducă totalul global al liniilor DSL estimat de Forumul DSL pentru sfârșitul lui 2003, de la 63,84 milioane la 62,58 milioane.
100 milioane de conexiuni broadband în lume
Numărul total de linii DSL în lume era de 63,84 milioane la sfârșitul lui 2003, conform unui studiu efectuat de Point Topic pentru Forumul DSL, însemnând o creștere de 28 mil. față de 2002. SUA au rămas în urma altor țări, cu numai 4,8% din totalul liniilor telefonice trecute pe DSL, față de 27,7% în Coreea de Sud - capitala broadband a lumii. Studiul nu face, însă, referire la accesul prin cablu sau la alte forme de acces în bandă largă în țările cercetate. Banda largă prin cablu este răspândită în SUA. Conform altor estimări, conexiunile în bandă largă se apropiau de 100 mil. la sfârșitul lui 2003, DSL fiind forma dominantă de acces broadband.
22 mld. euro din broadband în Europa în 2008
Veniturile din accesul în bandă largă în Europa sunt estimate să atingă 22,7 mld. euro în 2008, de la 3,3 mld. euro anul acesta, pe baza unei creșteri a penetrării la 30% din gospodării, de la 8% în prezent, arată raportul a 20 de companii de comunicații europene prezentat la o reuniune ministerială a UE din Irlanda, deținătoarea actuală a președinției UE. În jur de 45 milioane de gospodării vor avea o conexiune broadband în 2008, conform raportului.
Aceste cifrele, combinate cu un studiu de piață PricewaterhouseCoopers, indică, în prezent, un volum de afaceri de 77 mld. euro tranzacționate online în UE, cu perspective de creștere la 2.200 mld. euro în 2006 - echivalentul a 22% din comerțul industrial al blocului UE. Raportul mai arată că accesul în bandă largă la informații și aplicații de pe dispozitive mobile este încă în fașă, veniturile totale din conținut și servicii mobile fiind estimate să crească la 45,6 mld. euro în 2005, de la 5,8 mld. în 2002. La nivelul UE, o conexiune broadband costă în medie 150 euro per utilizator în prezent.
