Chiar și cea de a 20-a ediție a târgului CeBIT a fost una caracterizată mai mult de evoluții decât de revoluții. Însă privind înapoi, la cei trei ani de când relatăm și analizăm cel mai mare târg IT&C din lume, ne dăm seama câte îmbunătățiri revoluționare a adus această industrie vieții noastre cotidiene și mediului de afaceri.
În imagine: Rene Obermann (dreapta), CEO T-Mobile International, la lansarea HSDPA în Germania, folosind infrastructură de la Nokia (Hanovra, 9 martie 2006).
Telefonia mobilă - ucenicul vrăjitor
Începând analiza noastră cu telefonia mobilă, observăm o abundență a modelelor de terminale cu funcții mai mult sau mai puțin utile. Mobilul de azi pare a fi 'ucenicul vrăjitor' pentru toate situațiile vieții cotidiene. Pe lângă telefon, găsim în el încorporate funcții: camere de luat vederi și de filmat, MP3-Player, PDA, chiar și receptoare GPS și sisteme de navigare încorporate. Acum, consumatorul are nevoie de un consultant profesionist ca să se descurce în toate funcțiile acestea și să poată alege modelul potrivit necesităților lui.
În privința trendurilor tehnologice, observăm o gamă largă de terminale UMTS, majoritatea cu abilități certe de videotelefonie. În plus, operatorii germani T-Mobile și Vodafone Germania au lansat tehnologia HSDPA (High Speed Downlink Packet Access), upgradarea sistemului UMTS, ce permite viteze de download (teoretice) de până la 14 Mbit/s. Această viteză reprezintă, într-adevăr, un salt semnificativ de la cei 384 kbit/s oferiți de sistemul 'tradițional' UMTS, chiar dacă HSDPA va permite în faza inițială numai viteze în jur de 2 Mbit/s.
O altă tendință în telefonia mobilă este convergența sistemelor tehnologice.
Astfel, noile terminale nu permit doar accesul la telefonia mobilă tradițională GSM sau UMTS, ci și la WLAN sau chiar la sistemul de telefonie fără fir, DECT. În acest fel, clientul poate folosi același terminal pe drum, ca și acasă, unde se conectează ori printr-un 'hot spot' privat la o rețea de VoIP (Voice over IP) sau chiar prin stația de bază DECT la rețeaua de telefonie fixă. De asemenea, ideea de broadband wireless e din ce în ce mai vehiculată.
Telefonia fixă '“ diversificare pentru supraviețuire
Vorbind de telefonia fixă, ajungem la un segment de piață al comunicațiilor în care se conturează o schimbare profundă în obiceiurile consumatorilor. Acesta e al treilea an la rând când scade, la nivel european, atât numărul abonaților la telefonia fixă, cât și numărul minutelor de trafic de voce.
Această tendință este vizibilă nu doar în piețele vest-europene în care penetrarea telefoniei fixe este de aproape 100%, dar și în țările din estul continentului, în care ne-am aștepta mai degrabă la o creștere a telefoniei fixe, penetrarea fiind aici încă scăzută.
În consecință, în viitor vom vorbi tot mai mult pe mobil și din ce în ce mai puțin pe fix. Operatorii mobili susțin această evoluție, scăzând prețurile efective pe minut de convorbire prin diversele planuri tarifare, inventate de departamentele de marketing.
Operatorii de telefonie fixă au înțeles însă că trebuie să genereze venituri din alte servicii decât comunicațiile de voce și au și demonstrat acest lucru la CeBIT. Numeroși operatori au lansat și au prezentat accesul la internet în bandă largă prin tehnologii DSL de ultimă oră (Digital Subscriber Line), adică internet în bandă largă pe linia de telefon, precum ADSL 2+ sau chiar VDSL, ce permite viteze de până la 24 Mbit/s, respectiv 50 Mbit/s.
În Germania sunt conectați 10,5 milioane de abonați la tehnologia xDSL, cu viteze între 1 și 6 Mbit/s. Raportat la numărul gospodăriilor, numărul echivalent de abonați din România ar fi de 1,75 milioane.
În acest domeniu, societatea informațională mai are mult de recuperat, pentru ca România să nu devină victima vestitului 'Digital Divide', iar majoritatea cetățenilor de la noi să fie excluși din 'societatea bazată pe cunoaștere'.
Internetul '“ prima sursă a aplicațiilor multimedia
Însă pentru ce sunt bune vitezele fabuloase de download descrise mai sus, putem să ne întrebăm noi, utilizatorii 'normali' de Internet, care poate ne citim emailul și căutăm informații cu ajutorul motoarelor de căutare.
Răspunsul la această întrebare arată trendul poate cel mai important al CeBIT 2006: Internetul să devină sursa principală pentru diverse aplicații multimedia. Telefonia prin internet, așa zisul 'Voice over IP' (VoIP) a devenit deja o tehnologie 'uzuală' atât în multe țări din UE, cât și în România.
Și muzica tinde să nu mai fie ascultată neapărat la radio sau de pe CD-uri, ci mai degrabă să o 'tragem de pe net', în format MP3. În UE s-au dezvoltat deja online-shop-uri cu o ofertă vastă de melodii în format MP3 ce fac inutilă vizita în magazinul real de CD-uri. Având în vedere că o piesă MP3 are o mărime între 3 și 5 Mbyte, este evident că nimeni nu ar aștepta ore întregi până să se descarce piesa mult dorită prin tradiționalul Internet dial up.
Viitorul '“ TV pe Internet
Ce ne așteaptă în viitorul foarte apropiat este destul de evident: Televiziunea prin Internet. Vom putea alege de acasă filmul preferat ce va fi livrat direct în sufrageria noastră, prin internet, fie ca download, fie, dacă lățimea de bandă permite acest lucru, ca 'stream', adică emisiunea personalizată a consumatorului, ce pornește și se întrerupe când vrea acesta.
Este evident că aceste tendințe vor defini, din nou, rolul unor segmente întregi de industrie. Furnizorul de internet va fi și furnizorul de telefonie, videotecă, magazin de discuri și dacă vrea și post de televiziune 'on demand'. Televiziunile vor putea introduce elemente interactive în emisiunile lor și atunci de ce să nu ofere și ele acces broadband? Posibilitățile sunt ample și o mulțime de întreprinderi vor trebui să-și definească, să-și găsească locul și rolul în noua lume multimedia.
Chiar și CeBIT-ul este afectat de aceste evoluții. Astfel, târgul trebuie să-și găsească rolul între '3GSM World Congress', care a devenit târgul principal pentru lansarea noutăților în domeniul comunicații mobile, și 'Internationale Funkaustellung - IFA', cel mai mare târg din lume de Consumer Electronics, ce are loc anual, în luna septembrie, la Berlin. Este evident faptul și la CeBIT numeroase firme au expus produse din domeniul CE, ca și sisteme 'Home Cinema' sau televizoare LCD.
Debut: Pavilion GPS la CeBIT 2006
O altă evoluție interesantă s-a produs în domeniul sistemelor de navigare. Cu câțiva ani în urmă aceste sisteme se găseau în mașini de lux la prețuri de mii de euro. În ultimii ani, însă, au apărut sisteme bazate pe software-uri pentru PDA-uri sau terminale mobile cu capabilități de Java. Așadar, dacă clientul are deja un astfel de terminal, poate achiziționa software-ul de navigare la prețuri sub 100 euro, inclusiv un 'mouse GPS'. Prețurile mici au produs un adevărat 'boom' al sistemelor de navigare și apariția multor produse noi și mai ales a noi producători. Astfel, în acest an, pentru prima oară în istoria CeBIT a fost organizată o hală întreagă dedicată acestei teme.
Abilitățile sistemelor moderne sunt într-adevăr fascinante. Acestea nu numai că știu să calculeze ruta de la punctul de plecare până la destinație după criteriile utilizatorului (cea mai rapidă, cea mai scurtă, cu/fără autostrăzi etc.), dar monitorizează și poziția actuală prin intermediul GPS, recalculează imediat o nouă rută, dacă șoferul se abate de la drumul propus și sistemele moderne chiar știu să ocolească ambuteiajele, primind informații de trafic prin sistemul TMC (Traffic Management Sistem). Din păcate, la întrebarea dacă sistemele oferite au hărți și pentru România, toți furnizorii au răspuns cu 'nu' sau 'nu încă'. Așadar, șoferul român va trebui să găsească drumul în stil tradițional și fără ajutorul vocei domnișoarei robot din sistemul de navigare. Am aflat, însă, de la colegii mei din țară că pe piața românească există deja câteva companii care oferă și aceste hărți, laolaltă cu echipamente de navigare GPS. Urmează ca producătorii români de hărți digitale să le mai exporte și colegilor din UE.
