Numărul liniilor în bandă largă a crescut la nivel global cu 37% anul trecut, ajungând la 209,3 milioane la 31 decembrie 2005.
Europa de Est deține doar 2% din totalul acestor abonați, dar creșterea anuală a fost de 92,7% în regiune. Analiștii de la Point Topic încadrează România în rândul celor 10 țări din lume, pe 2005, cu cea mai mare creștere a liniilor broadband, de peste 152%, alături de Croația, Bulgaria, Macedonia și Slovacia, față de o medie de creștere globală de 36,6%. Conform ultimelor statistici, însă, ale ANRC din 4 mai, România a avut o creștere de 96,21% în 2005, de la 382.783 la 751.060 linii în bandă largă (din care numai 500.000 active), reprezentând o penetrare de 3,46% din populație, peste media est-europeană. În regiune, Estonia este o excepție, cu o penetrare la cote occidentale, de 14,5%.
Tehnologia DSL domină la nivel global cu 66,28% din liniile broadband, urmată de cablu cu 24,29% din piață și fibră optică cu 8,57%. Dominația DSL în lume tinde să se datoreze dominației fostelor monopoluri telecom, care preferă DSL pentru a oferi bandă largă abonaților existenți prin aceleași linii telefonice, ca și operatorii alternativi ce apelează la bucla locală a primilor. În SUA și Canada, în schimb, domină modemurile de cablu, dar DSL atrage tot mai mulți abonați. Cu toate acestea, cererea de conținut intensiv consumator de bandă începe să indice că fibra optică (acasă sau la scară) va fi tehnologia succesoare atât cablului, cât și liniilor DSL, prevăd analiștii Point Topic.
În mod atipic pentru Europa, în România tehnologia dominantă de bandă largă sunt modemurile de cablu, estimate de Point Topic - pe baza cifrelor ANRC din prima jumătate a anului trecut - că au avut cea mai mare creștere din Europa în 2005, de peste 173%, la cca. 400.000 de modemuri de cablu și alte tipuri de conexiuni luate împreună, față de numai 5.400 de linii de alt tip. De fapt, ultimele cifre raportate de operatori la ANRC sunt mai ajustate, dar confirmă dominația modemurilor de cablu: numărul acestora s-a triplat anul trecut, ajungând la 250.000, adică 33% din totalul conexiunilor broadband fixe din România, în timp ce DSL are o cotă de sub 1%, cu 7.308 abonați. Operatorii de cablu concurează cu Romtelecom ca număr de conexiuni directe în casele oamenilor (3,6 milioane abonați CATV și în creștere, față de 3,9 abonați telefonici RomTelecom și în scădere la 31 decembrie 2005).
La volume mult mai reduse, ratele de creștere ale celorlalte tehnologii au avut și ele o evoluție promițătoare: 905% pentru conexiunile furnizate prin cablu UTP/FTP (rețele de cartier), 274% pentru cele prin fibră optică și 235% pentru cele prin DSL. Rețelele de cartier tind să folosească fibră optică pentru conexiunea la furnizor, iar creșterea lor este principalul motor al extinderii cererii de fibră optică spre segmentul consumatorilor, ele acționând ca un proto-FTTB (Fibre To The Building - fibră la scara blocului), cu vitezele superioare și costurile distribuite concurând imbatabil ofertele de cablu sau DSL.
'Nevoia de Internet de mare viteză se manifestă în special la domiciliu, 84% dintre conexiunile de acces dedicat în bandă largă fiind utilizate de persoane fizice', a arătat Dan Georgescu, președintele ANRC la 'Ziua Comunicațiilor' 2006. Raportul ANRC include conexiunile de date mobile ajunse la 373.970, care teoretic se înscriu în banda largă (peste 128 kbps), dar din păcate raportul nu face distincția între diferitele tehnologii (GPRS, EDGE, WCDMA, CDMA sau EV-DO) și nici între suporturile lor (telefon mobil sau modem/ card de date mobile).
