
Blog-ul este un mod de exprimare personal. Mulți au remarcat că sunt primul dintre miniștri care a lansat un blog. Eu nu știu cu certitudine acest lucru, dar știu că mi-ar plăcea să văd din ce în ce mai mulți colegi că fac acest lucru. Mulți ar spune că nu au timp de așa ceva! Dar sunt atâtea drumuri în avion, sau în traficul groaznic din București, în care poți să îți așterni cu ușurință pe hârtie lucruri interesante din viața sau activitatea ta!'¦ sau pur și simplu gânduri. E și un mod de descărcare'¦ ceva mai 'ortodox'. Nu sunt un scriitor și sincer, nu mi-e deloc ușor să aștern cuvinte, atât din punct de vedere al 'talentului' cât și al timpului; dar e un atu de care e bine să ne folosim. Și mai e un mijloc bun de a afla ce vor oamenii de la tine, ce gândesc despre tine'¦ cum te apreciază sau cum te critică. Sunt deschis, primesc, ascult, ba mai mult'¦ iau aminte de părerea voastră. Bun venit și vă mulțumesc pentru că stați 'de blogvorbă' cu mine.
Candidez pentru alegerile parlamentare europene
Am decis să îmi depun candidatura pentru alegerile parlamentare europene.
De ce acum? Data de 15 ianuarie era termenul de depunere stabilit de UDMR pentru a intra în această competiție. De ce? M-am decis în ultima zi. Cunosc bine sistemul european, de peste 7 ani mă ocup de relația cu Partidul Popular European, am participat în mod permanent la astfel de dezbateri europene. Am fost căutat de mai multe organizații județene, spunând că m-ar sprijini în această competiție. Intru, deci, într-un concurs intern, deoarece cred că am multe de spus și făcut la acest nivel european pentru țară. Indiferent de rezultatul care se va stabili, între timp mă preocupă un singur lucru: conducerea ministerului, asigurarea implementării proiectelor, cum ar fi Ghișeul Virtual de Plată sau programul Economia Bazată pe Cunoaștere, care va aduce pentru 1.700.000 de cetățeni români din mediul rural soluții la nivel european de acces la internet în bandă largă, conectarea a 260 de primării, a 472 de școli, 260 de puncte de acces public la informație, 260 de biblioteci. Acest proiect nu este unul doar de infrastructură, este un proiect complex multisectorial, cu soluții de e-learning, e-administrație (de ex. solicitarea de acte de identitate prin mijloace electronice), e-business (înregistrarea online a companiilor). Am convingerea că astfel de planuri, proiecte, care ajută la integrarea României după aderare, ar trebui să domine dezbaterile publice.
La mulți ani tuturor!
Nu am scris de mult pe blog. Cred că este lesne de înțeles că în această perioadă parcă nu am avut tragere de inimă pentru acest lucru. Este foarte greu să citești aproape zilnic informații scurse de la Parchet la presă, acuzații nefondate, la care degeaba am trimis dezmințire, drept la replică, pentru că nu s-au publicat. Am 'aflat' tot așa din presa centrală că tatăl meu ar fi fost nomenclaturist comunist '“ în realitate el fiind mecanic auto pensionar - sau că aș fi lucrat la o anumită firmă, ceea ce la fel este o minciună. Evident '“ am ajuns să-mi pară firesc acest lucru '“ dreptul la replică trimis nu s-a publicat nici în aceste cazuri. Aștept decizia comisiei speciale de la Cotroceni. Voi da detalii despre aceste audieri doar după ce decizia se va lua. Nu pot însă să nu mă refer față de anumite 'acuzații' apărute zilele acestea în presă privind acest dosar. Se spune că aș fi divulgat un raport SRI pe care l-am cerut despre un anumit domn, care venea frecvent la minister. Acel domn nici NU a pășit în clădirea MCTI de când eu sunt în funcție, NU am cerut și Nu am primit (vreun raport - nota red.) privind respectiva persoană! Dar faptele nu interesează pe nimeni. Sunt luate ca atare niște supoziții făcute de procurori pe baza unor interceptări telefonice a altor persoane! La fel, pe baza convorbirilor altor persoane se afirmă că eu verificam dacă telefoanele persoanelor implicate în acest dosar sunt sau nu ascultate. Nimeni nu mi-a solicitat vreodată și nici nu am făcut vreun astfel de demers în legătură cu nici un număr de telefon. Ba mai mult: nici nu aveam posibilitatea de a face așa ceva!!! Nici MCTI și nici eu în calitate de ministru nu am nici o atribuție privind interceptările, nu avem nici mijloacele tehnice pentru așa ceva. O invenție, care sună credibilă doar pentru că sunt ministru al comunicațiilor?!
Ce mai urmează?
Nu cred despre mine că sunt un om naiv. Se împlinesc, iată, doi ani de când mi-au cerut ca sub culorile Uniunii Democrate Maghiare din România să îndeplinesc funcția de ministru în Guvernul României. Și la momentul respectiv am avut dileme. Cea mai grea întrebare a fost pentru mine, cum anume îmi voi putea continua activitatea de până atunci, o muncă a cărei mare parte a fost în primul rând legată de construcția și de consolidarea organizației.
Am acceptat oferta fiind convins de faptul că, atât din punct de vedere profesional, cât și din punct de vedere politic voi putea să fac față. Cu toate că arena 'politicii la nivel înalt' din București nu mi-a fost cunoscută în întregul ei, am crezut că regulile de bază ale cunoașterii și respectării legilor, ale minții limpede, sunt valabile și aici, și că, pe baza acestora se va putea pune în aplicare programul de guvernare. În seara zilei de 5 decembrie am aflat, prin intermediul televiziunii, că Parchetul General a propus începerea urmăririi penale împotriva mea. Lumea mi s-a întunecat în fața ochilor. Nu se cunosc acuzațiile concrete, pe mine nu m-a întrebat, nu m-a audiat nimeni. Nu se știe cine stă în spatele acestui caz. Nu se știe cine are interesul de a face așa ceva. Nu știu nici măcar dacă această campanie de denigrare se îndreaptă către mine sau către UDMR, sau doar reprezint o 'victimă colaterală' în procesul de denigrare al conservatorilor.
Ceea ce știu însă este că de-a lungul activității și muncii mele am respectat neîncetat legea, și orice turnură va lua acest caz în viitor, nu vor găsi nici măcar o dovadă care să mă incrimineze. În momentul de față sunt conștient de faptul că trebuie să merg mai departe, și nu voi permite să fiu împroșcat nici eu și nici UDMR cu acuze fără nici o dovadă. Mi-aș dori să se facă lumină în acest caz cât mai curând posibil, să se încheie această campanie de denigrare, pentru a-mi putea continua munca pe care am început-o. M-am prezentat în fața comisiei speciale de anchetă de la Cotroceni. A fost o discuție corectă, la subiect, în cadrul căreia mi-am prezentat punctul de vedere și am făcut lumină în câteva probleme esențiale pe care a fost construit întreg acest caz. Sper ca săptămâna viitoare să se facă pași importanți în clarificarea situației. Până atunci, aș dori să mulțumesc tuturor acelora, care în zilele și săptămânile trecute au fost alături de mine, m-au ajutat și m-au sprijinit. Mulțumesc acelora care m-au încurajat fie prin telefon, scrisori, e-mailuri sau chiar în însemnările lor de pe acest blog. Am nevoie de toate acestea.
Spionaj și trădare?
Marți seara Radu Donciu, fostul meu consilier, a fost arestat pentru 24 de ore. Miercuri noaptea am aflat, de la televizor, că a fost obținut un mandat de reținere pentru 20 de zile. Acuzația '“ trădare și spionaj. Ceva e putred în România: cum poate un om care nu a lucrat și nu a avut acces la documente secrete să pună în pericol siguranța statului? Să trădeze ce? Se întâmplă lucruri ireale, toată lumea e dezorientată și fabulațiile înfloresc în lipsa unor informații oficiale. Parchetul nu are, se pare, o modalitate oficială de comunicare, întrucât nici o instituție nu a primit vreo cerere sau vreo informare de la Parchet. Singura modalitate cunoscută este 'scăparea ' sau 'scurgerea' unor informații către presă. Și acelea inexacte și trunchiate, astfel încât confuzia să fie maximă, iar terenul prielnic pentru interpretări. La MCTI nu au loc procese de privatizare. Au fost doar selecții de consultanți pentru privatizare. Nu s-au făcut nici un fel de plăți, iar contractele semnate au fost aprobate în ședința de guvern. Stau și mă întreb câtor spioni oi fi avut 'onoarea' să le strâng mâna. Ajungi să te întrebi astfel de lucruri, dacă afli la un moment dat că unul dintre oamenii cu care ai discutat în biroul tău, în cadru oficial, e acuzat apoi de spionaj. Zeci de astfel de oameni, consultanți, lobbyști, reprezentanți ai companiilor vin la mine, în vizite oficiale. Parchetul a reușit totuși ceva: să mă convingă să privesc suspicios orice astfel de persoană care va pătrunde în cabinetul meu. Mă întreb de ce toate aceste lucruri a trebuit să le aflu din presă. Mă întreb de ce procurorii nu au avut nevoie de nici un document cu care a lucrat Radu Donciu, documente care acum sunt sub sigiliu la MCTI. Documente care sunt cel mult confidențiale. În nici un caz secrete. Documente care au creat acest haos informațional, dar pe care nimeni nu vrea să le cerceteze. Vor rămâne sub sigiliu. La fel cum probabil vor rămâne și alte lucruri legate de această anchetă, care interesează pe toată lumea, mai puțin pe procurori.





