Rata de penetrare mobilă reală în România: 68% - studiu Ericsson

Ericsson România a dat publicității pe 24 aprilie rezultatele primului său studiu calitativ asupra obișnuințelor de utilizare a telefoniei fixe și mobile și a Internetului de către consumatorii sud-est europeni. Având ca partener GfK, a patra firmă de cercetare globală, divizia de cercetare a pieței a furnizorului suedez de echipamente telecom, Ericsson ConsumerLab, a realizat la începutul acestui an 6.500 de interviuri în rândul  populației între 15 și 69 de ani din România, Serbia, Grecia și Bulgaria.

În România, rezultatele studiului au la bază 1.500 de interviuri, eșantionul fiind reprezentativ pentru 74% din populația țării și pentru zonele metropolitane, urbane și rurale.

Ca și caracteristici demografice de bază relevante pentru stilul de viață al consumatorilor de telefonie mobilă din România, 54% din respondenți locuiesc în orașe cu peste 5.000 de locuitori și în gospodării formate în medie din 3 persoane. Aproape un sfert din respondenți (24%) au pe cineva în familia imediată care locuiește sau muncește în străinătate. În plus, peste o treime (34%) din respondenți folosesc ca mijloc de transport autobuzul sau tramvaiul.

În București se găsește cea mai mare penetrare atât a telefoanelor fixe, cât și mobile, ca și cea mai mare penetrare a Internetului, preponderent de mare viteză. Banat-Crișana-Maramureș este a doua regiune ca nivel de penetrare a telefoniei fixe, mobile și a Internetului.

Telefonia mobilă
Penetrarea mobilă "reală" în România este de 68% în rândul populației urbane și rurale cu vârste între 15 și 69 de ani, arată studiul Ericsson, ceea ce indică un potențial mare de creștere în continuare a pieței în termeni de noi utilizatori.

Majoritatea posesorilor de telefoane mobile din România și-au cumpărat singuri telefonul (73%), alți 19% l-au primit cadou de la familie și numai 3% l-au primit de la firmă. Telefoanele primite gratuit sau la preț modic la schimbarea operatorului sau înnoirea abonamentului reprezintă doar 2%, iar cele primite cadou de la altcineva decât rude tot 2%.

Cea mai populară marcă de telefoane mobile utilizată în România este Nokia cu 43% din total, urmată la mare distanță de Siemens/Benq cu 12%, Motorola cu 9%, Sony Ericsson cu 8%, Sagem și Samsung cu câte 7%, Alcatel cu 5% și altele cu 9%.

Factura controlează consumul
O caracteristică a utilizatorilor mobili din România identificată de studiul Ericsson Lab este că românii vor să știe în timp real cât cheltuiesc: 62% vor să își știe situația consumului la cerere, 38% vor s-o știe automat la sfârșitul fiecărui apel/mesaj, 33% vor factura detaliată la cerere, 32% vor istoricul cheltuielilor pe perioade date.

Ca număr de convorbiri pe mobil, mai mult de o treime (39%) din utilizatori poartă 2-4 convorbiri pe zi, o cincime (21%) urcă până la 10 convorbiri pe zi, iar 12% sunt utilizatori intensivi, cu peste 10 convorbiri pe zi.

În ce privește frecvența folosirii SMS-urilor, doar ceva mai mult de o treime (37%) din utilizatori trimit/primesc zilnic cel puțin un SMS, o largă categorie rezumându-se la o utilizare ocazională - săptămânală (22%) sau chiar lunară (9%). Rezultatul este că, deși numărul românilor care trimit/primesc lunar SMS-uri este peste media globală de 64%, utilizarea zilnică a SMS-urilor este semnificativ mai mică. Cu alte cuvinte, SMS-ul încă nu a devenit o parte cotidiană a stilului mobil de viață la români.

În ce privește poșta vocală, este un lucru larg cunoscut că nu e populară la români, studiul confirmând că 70% din utilizatori fie o ignoră, fie au desființat-o.

Românii au telefoane avansate, dar nu le folosesc toate funcțiile
În general, în România există o discrepanță accentuată între nivelul actual de utilizare a serviciilor cu valoare adăugată și disponibilitatea acestor servicii. Românii au la îndemână în telefon majoritatea serviciilor de care se declară interesați, dar nu le folosesc. Aceasta indică clar că pentru furnizorii de servicii va fi o mare provocare să stimuleze gradul de utilizare a serviciilor cu valoare adăugată atunci când nu vor mai avea creșteri din simpla atragere de noi utilizatori.

Substituția fix-mobil ia amploare
Substituția fix mobil este un fenomen indicat clar de rezultatele studiului EricssonLab în România: mai mult de jumătate  din apelurile generate de acasă de către cei care au și fix, și mobil sunt apeluri mobile (52%). Printre motivele indicate de utilizatorii care dau cel puțin 3 apeluri mobile când sunt acasă se numără: apel mobil-mobil (54% din respondenți), minutele gratuite de pe mobil (43%), obișnuința (28%), accesul mai ușor la agenda telefonică, mai ieftin, terminal mai  comod, mai multă confidențialitate, control mai bun al costului, calitatea sunetului mai bună, destinatarul vede numărul meu, linia fixă nu oferă aceleași  servicii, mai sigur, vorbește altcineva pe fix, plătește altcineva factura, linia fixă ocupată de conexiunea Internet.
Capacitatea, acoperirea, prețul și ușurința de utilizare a serviciilor sunt, în această ordine, principalele criterii în alegerea unui operator mobil.

În ce privește interesul pe viitor al românilor pentru servicii mobile avansate, studiul arată că există premisele unei dezvoltări a pieței de conținut mobil în România, în princiapl influențată de răspândirea serviciilor interactive pe banda largă fixă și interfațarea acestora cu telefoanele mobile.

Broadband fix
Televiziunea prin cablu are cea mai mare penetrare în rândul gospodăriilor românești, de 79%, cu încă 4% din respondenți declarând că intenționează să se aboneze la cablu TV în cursul acestui an, conform sondajului EricssonLab. Telefoanele fixe urmează pe locul 2, cu 49% penetrare la nivel de gospodării și cu încă 3% din respondenți intenționând să își instaleze o linie telefonică fixă anul acesta. Penetrarea computerelor desktop și a laptopurilor în rândul utilizatorilor rezidențiali este estimată de EricssonLab la 42% din gospodării.

Rata de penetrare broadband se va dubla la 30% din gospodării în 2007
În total, 22% din români au Internet acasă, majoritatea broadband. Penetrarea la nivel de gospodării a conexiunilor broadband este de 16% din gospodării (o treime din posesorii de computere), iar cea a conexiunilor dial-up de 8%. Încă 10% din populație își dorește un computer acasă anul acesta, dar cel mai mare interes îl prezintă Internetul broadband, cu 15% din utilizatorii rezidențiali declarând că au în plan să se conecteze în cursul acestui an, ceea ce ar dubla la 30% penetrarea broadband în România. Alți 9% din utilizatorii rezidențiali se vor mulțumi cu o conexiune dial-up.

Cu 16% penetrare broadband la nivel de gospodării, România depășește celelalte 3 țări incluse în sondaj - Bulgaria cu 15% și Grecia și Serbia cu 5% - dar se află la jumătatea mediei globale de 32%.

Ca grad de utilizare a Internetului, aproape jumătate (49%) din români au acces la Internet fie de acasă, fie de la muncă/școală: 18% din români intră zilnic pe Internet, 8% intră săptămânal, 3% lunar, 5% chiar mai rar, iar 14% nu intră niciodată pe Internet, deși au acces. Bulgarii (52% au acces) intră mai des pe Internet (19% zilnic, 12% săptămânal). Grecii (51% au acces) și sârbii (44%) intră zilnic în proporție de 15%.

La nivel global, ponderea populației cu acces la Internet este de 58%, iar 39% din populația globală intră zilnic pe Internet, cu încă 9% care intră săptămânal. Cei mai intensivi utilizatori de Internet sunt suedezii, cu 85% din națiune zilnic pe Internet, urmați de japonezi (84% zilnic), britanici (55%), americani (53%) și, imediat sub media zilnică globală, germanii (38%).

Dintre regiunile țării, Bucureștiul este cel mai activ pe Internet: 79% din locuitori au accesat Internetul fie de acasă, fie de la muncă, școală sau din locații publice, cu 44% din bucureșteni intrând zilnic și 12% săptămânal. Muntenia, pentru care Bucureștiul urcă statisticile, se plasează pe locul 2 între regiunile țării la accesul Internet (53% din locuitori), prima fiind Banat-Crișana-Maramureș, cu 55% din locuitori pe Internet, 20% zilnic.
Studiul a mai identificat un interes crescut în rândul utilizatorilor români de Internet pentru comunicații și servicii diversificate: telefonia prin Internet (26% camere web, 21% apeluri IP), servicii de telemedicină (18%), TV la cerere (17%), guvernare electronică (16%), e-learning (16%), supraveghere video a casei (16%), achiziție de muzică online (15%), video/filme la cerere (12%).

Interes crescut pentru serviciile la pachet
Două treimi (66%) din consumatorii români care au sau intenționează să achiziționeze o conexiune Internet în bandă largă sunt interesați de contractele de tipul "toate la pachet", indicând un potențial de piață ridicat pentru ofertele de servicii combinate.