Respingând Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), eurodeputații au dovedit că sunt sensibili la vocea opiniei publice, se felicită presa europeană, care se îngrijorează de repunerea în discuție a principiilor proprietății intelectuale, precizeaza site-ul Presseurop.eu . "ACTA este mort, Parlamentul se trezește", se bucură Mediapart. Pentru site-ul de informații francez, respingerea acordului împotriva contrafacerii marchează simbolic o etapă în repolitizarea Europei. [Parlamentul European este] perceput ca o structură îndepărtată și complexă, voit procedurală, care avansează cu pași mărunți de declarații și avize, cu puțini tribuni identificabili […]. Odată cu respingerea ACTA, acesta arată că există totuși o cale de recurs pentru cetățenii care se mobilizează. [Și totuși], afirmarea puterii legislatorului european pare limitată la subiectele referitoare la libertățile publice și la protecția cetățenilor. În alte dezbateri europene, eurodeputații nu-și fac auzită vocea. […] Nimic nu garantează faptul că interesul actual [al cetățenilor] se va menține în privința unor subiecte mai tehnice, mai îndepărtate, dar care constituie totuși partea esențială a muncii Parlamentului.
În Gazeta Wyborcza, editorialista Ewa Siedlecka salută căderea ACTA precum o "mare victorie a societății civile" și asigură că "poporul european" și-a demonstrat astfel existența.
Aflați sub presiune, politicienii care pregătiseră și susținuseră acordul, l-au dărâmat. […] Dar ACTA a scos la iveală de asemenea și fața cea mai urâtă a Europei. Acordul a fost elaborat în cadrul Comisiei într-un mod total opac. Totul s-a bazat pe negocieri secrete cu Statele Unite și cu Japonia.
Pentru Rzeczpospolita, "votul Parlamentului European dovedește că ACTA, în forma actuală, este mort". Și totuși, subliniază cotidianul, manifestațiile celor care susțineau Internetul nu înseamnă că ACTA nu beneficiază de niciun sprijin. Aproximativ 130 de organizații care reprezintă autori și mass-media s-au regrupat pentru a se pronunța în favoarea acordului. […] Sfârșitul ACTA nu înseamnă că UE va renunța la un acord pentru protecția proprietății intelectuale. Mediul afacerilor și autorii sunt afectați în fiecare an de pierderi importante din cauza piratajului pe web și a importului de produse contrafăcute.
"O veste proastă pentru editori legată de drepturile de autor", consideră Edoardo Segantini în Corriere della Sera: Încă o dată, politicienii europeni au fost sensibili la argumentele unui vag "popor al web-ului", în spatele căruia se ascund interesele mult mai precise ale celor care vor să continue să câștige bani fără să investească, profitând de proprietatea intelectuală a altora. Cea a unei industrii a ediției și a muzicii, care reprezintă 120 de milioane de locuri de muncă în Europa. […] Populismul politicienior nu este singurul aspect surprinzător: celălalt este simpatia evidentă – chiar și sprijinul – pe care hoții de copyright continuă să-l suscite în rândul mass-media care este, în fond, victima lor.
La rândul său, Frankfurter Allgemeine Zeitung regretă o "victorie a haitei": Haita s-a aruncat asupra ACTA și a câștigat. […] Aroganța gregară a cyber-fetișiștilor, această "comunitate a rețelei" idealizată și sacralizată, a dorit să împiedice un precedent care însemna garantarea de către stat a ceea ce numai statul poate să garanteze: dreptul. Felul în care guvernul german, Parlamentul [german] și acum Parlamentul European s-au aplecat în fața dezinformării și a intimidării acestei comunități a Rețelei este jalnic. Și mai rău, această agitație împotriva dreptului și a legii este sărbătorită ca o nouă formă de democrație, și fiecare observație asupra caracterului totalitar al maselor numerice este arătată cu degetul ca fiind o acțiune de lobby. Dar ce oare s-a impus în fața ACTA, dacă nu tot un lobby în stil husar?
