Tribunalul Comerțului din Paris a aprobat, luni, închiderea France Soir, cotidianul istoric francez care și-a încetat apariția în print în decembrie 2011, dar care a încercat de atunci, fără succes, o trecere în ediție online, potrivit unor surse sindicale, precizează Mediafax. Pentru preluarea acestui titlu exista o singură oferă, înaintată de grupul de presă "low-cost" Lafont: suma de 56.000 de euro și păstrarea a șase angajați din 49, o propunere considerată "scandaloasă" și respinsă în unanimitate, săptămâna trecută, de salariații și conducerea France Soir.
Potrivit secretarului comitetului companiei, Stéphane Paturey, procesul de lichidare, anunțat de lemonde.fr, implică vânzarea pe bucăți a ultimelor active ale France Soir, un cotidian fondat în 1944: marca, numele domeniului și fondul de arhive. "France Soir moare din cauza indiferenței", a spus acesta. "Este un dezastru pentru pluralismul presei", a mai comentat el. Într-un comunicat emis de sindicatele și conducerea France Soir scrie că, "în șapte luni, Pugacev (Aleksandr Pugacev, fiul magnatului rus Serghei Pugacev, acționarul France Soir, n.r.) a ucis un titlu și a concediat 150 de angajați". "Tăcerea guvernului în privința acestui dosar este intolerabilă", au mai scris aceștia.
Reluând logoul istoric al titlului - un bărbat stând în picioare ascuns după un ziar imens -, de data aceasta pe un fond negru, site-ul francesoir.fr titra, luni seară, un simplu "Merci" (mulțumesc).
"După luni de rătăcire, alternate de mici perioade de speranță, titlul este mort. Trăiască France Soir", scria pe prima pagină.
În decembrie 2011, la mai puțin de doi ani de la relansarea sa cu mare fast de noul lui proprietar, Aleksandr Pugaciev, France Soir a renunțat la varianta print.
De la preluarea titlului, în 2009, tânărul miliardar a cheltuit fără sens aproape o sută de milioane de euro, dintre care 10 milioane din subvenții publice. Campanii radio-TV, recepții luxoase, birouri pe Champs-Elysée - nimic nu a fost prea frumos pentru France Soir. Mari nume ale presei au fost angajate, în încercarea de creștere a tirajului.
Milionul de exemplare vândut zilnic în anii '60 - '70 era totuși de domeniul trecutului. Pugacev viza un tiraj zilnic de 200.000 de exemplare, dar abia dacă reușea să ajungă la nivelul de 80.000, înainte să scadă până la 20.000 - 25.000 de exemplare.
În ultimele luni, Aleksandr Pugacev a încercat o reînviere a ziarului în online, dar fără succes.
