Zeci de mii de persoane au aclamat pe 1 iulie, la ora locală 0.00 (1.00, ora României), aderarea la Uniunea Europeană (UE) a țării lor, după 22 de ani de la proclamarea independenței față de fosta Iugoslavie. "Bine ați venit în Uniunea Europeană", a spus președintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso mulțimii reunite la Zagreb, cu puțin timp înainte ca "Oda bucuriei" a lui Beethoven - imnul UE - să consacre integrarea Croației ca al 28-lea stat membru al blocului european, precizează Mediafax. "Este o noapte istorică. Ați redat Croației locul său în inima Europei", a declarat el. În discursul său, președintele croat Ivo Josipovici și-a invitat compatrioții să fie optimiști. "Să nu lăsăm norul crizei economice să ne umbrească optimismul. Criza este o provocare, o invitație de a face ca mâine să fie o zi mai bună decât astăzi", a declarat el.
Pe cele trei scene ridicate în piața centrală din Zagreb, peste 700 de artiști, cântăreți, muzicieni și dansatori au făcut spectacol în fața unei mulțimi încântate. Festivități similare au avut loc în orașele Split și Dubrovnik, precum și în Varazdin și Riejka.
La miezul nopții, panoul de semnalizare cu inscripția "vamă" a fost retras în mod simbolic de la punctul de frontieră cu Slovenia, singura republică fostă iugoslavă care era membră UE (2004).
În același timp, un panou cu sigla UE a fost instalat la frontiera cu Serbia, țară căreia Bruxelles-ul i-a dat vineri undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare.
Președinții tuturor țărilor din Balcani s-au întâlnit la Zagreb.
Aproximativ 100 de reprezentanți internaționali au asistat la sărbătoarea aderării.
În afară de lideri europeni, nicio personalitate internațională nu și-a anunțat participarea. Absența cancelarului german Angela Merkel a făcut obiectul speculațiilor în presa locală.
În pofida dezminților Berlinului, presa croată asigură că absența lui Merkel este legată de refuzul Zagrebului de a extrăda un fost șef de informații iugoslav căutat de justiția germană în legătură cu uciderea unui disident croat pe teritoriul german în 1983.
Croația este primul stat care se alătură UE de la aderarea, în 2007, a României și Bulgariei.
Croația, care s-a alăturăt UE la 1 iulie, are ca misiune protejarea a peste 1.300 de kilometri de frontiere terestre ale blocului european, cu Bosnia, Serbia și Muntenegru, o sarcină dificilă într-o regiune unde contrabanda și traficul de tot felul sunt un mod de viață.
Pentru a răspunde acestei provocări, Croația a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a achiziționa echipamente performante cu scopul de a supraveghea frontierele acestei țări care se află pe "drumul Balcanilor" al traficului de droguri, arme și ființe umane către Europa occidentală.
În sudul Croației, punctul de trecere Karasovici la frontiera cu Muntenegru va fi începând de la 1 iulie una dintre porțile de intrare în UE.
Croația este în recesiune din 2009, iar șomajul afectează 20 la sută dintre cei 4,2 milioane de locuitori.
Guvernul de centru-stânga speră că aderarea la UE va încuraja investițiile străine de care țara are mare nevoie pentru a-și relansa economia.
În Croația, PIB-ul este cu 39 la sută sub media europeană, doar România și Bulgaria clasându-se în urma Zagrebului, potrivit biroului de statistici al UE.
Cei "300.000 de șomeri, ce vor sărbători? Este UE o baghetă magică pentru a face să dispară problemele?", se întreabă un utilizator de Internet pe pagina oficială a Guvernului croat de pe rețeaua de socializare Facebook.
"Aderarea la UE nu este decât un genocid economic comis împotriva cetățenilor noștri", a afirmat într-un comunicat organizația neguvernamentală eurosceptică Occupy Croatia. "Legile europene sunt redactate pentru a servi intereselor companiilor multinaționale bogate prin vasalii lor politici", a adăugat sursa citată.
Dar Nik Kolveshi, un student la economie, este radios. "Se vor deschide în fața noastră multe oportunități, acum că ne-am alăturat oficial familiei noastre europene", a declarat el, agitând un drapel UE.
Odată cu unda verde dată Serbiei pentru deschiderea negocierilor de aderare și Kosovo pentru încheierea unui acord de stabilizare și asociere, prima etapă a unui drum lung către UE, continuarea procesului de extindere în Balcani pare asigurată.
Dar la Bruxelles, analiștii subliniază că acest proces riscă să fie mai lung și desfășurat cu mai multă prudență decât precedentele.
Croația, fostă republică iugoslavă independentă din 1991, aspiră să se alăture celor 26 de state membre al grupului Schengen (22 din cele 27 de membre UE plus Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein) până în 2015.
