Speranța de a relua contactul cu micul robot Philae, tăcut de peste șase luni, slăbește pe zi ce trece, însă Europa se desparte cu greu de el, scrie agenția France Presse, citată de Agerpres. După ce a călătorit zece ani la bordul sondei Rosetta, Philae a realizat în 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, asolizând pe cometa 67P Ciuriumov-Gherasimenko. După câteva salturi, a nimerit la umbră, în poziția culcat. Echipat cu zece instrumente, a lucrat timp de 60 de ore, "adormind" apoi din lipsă de energie. S-a trezit în iunie 2015, dar nu a mai furnizat date din 9 iulie. Marele public a urmărit peripețiile robotului parțial datorită unei politici de comunicare abile a Agenției Spațiale Europene (ESA). Alături de agenția Design&Data, ea a făcut din robotul metalic un mic personaj cu trăsături umane prietenoase, cu o cască de șantier în scurte desene animate difuzate pe internet. ESA a mizat și pe rețelele de socializare. Când totul mergea bine pentru el, Philae comunica dezinvolt pe Twitter cu "mama" lui, Rosetta.
De câteva luni însă nu s-a mai putut stabili niciun contact cu robotul-laborator, în pofida eforturilor făcute de specialiștii de la agențiile spațiale din Germania (DLR) și Franța (CNES). "Până la sfârșitul lunii ianuarie condițiile de pe cometă vor deveni +ostile+ pentru robot, iar misiunea Philae va avea sfârșitul ei natural", anunțase DLR la începutul anului.
Oamenii de știință au dorit, în schimb, să fie siguri că nu mai există nicio speranță de a intra în contact cu robotul.
"Escortată" de sonda Rosetta din august 2014, cometa 67P Ciuriumov-Gherasimenko se află în prezent la 340 de milioane de kilometri de Soare și continuă se se îndepărteze. Pentru a putea funcționa, robotul Philae are nevoie ca panourile sale solare să primească destulă lumină care să îi furnizeze energie. Temperatura sa nu trebuie să fie mai mică de — 51 de grade. Agențiile spațiale din țările care au finanțat misiunea — mai ales Germania, Franța și Italia — urmează să decidă când se va sfârși aventura Philae, în cadrul unei reuniuni care va avea loc în curând.
Europa se gândește cum să comunice cu tact despre sfârșitul vieții micului robot, care are în prezent 456.000 de abonați pe Twitter. În acest scop va fi din nou solicitată agenția Design&Data. "Am reușit atât de bine să îl +antropomorfizăm+ pe Philae, atribuindu-i comportamente umane, încât ziua în care îl vom +ucide+, va fi ca și cum l-am omorî pe Bambi", spunea în luna noiembrie Mark McCaughrean, consilier științific la ESA. "ESA va fi acuzată că îl abandonează pe băiatul ăsta", a adăugat el.
"Philae a ajuns aproape o ființă vie", declara recent pentru AFP Philippe Gaudon, responsabil cu proiectul Rosetta la CNES din Toulouse din 2004. "Seamănă cu un mic personaj.
Are trei picioare pe care stă și un creier — softul lui de zbor", a mai spus el. Antropomorfismul nu este un lucru fără riscuri, este de părere și filozoful Grant Ramsey. "Dacă poate trezi emoții ca bucuria și exaltarea, poate provoca și stres, și durere" în cazul morții, a adăugat el. Va fi foarte importantă alegerea cuvintelor, fiind recomandabilă sugestia că Philae ar fi adormit din nou pe cometă în loc să se evoce moartea lui.
În plus, calculatoare de la sol vor continua să asculte robotul, în cazul în care ar da vreun semnal, fără ca această operațiune să implice mijloace costisitoare. Misiunea Rosetta urmează să se încheie în luna septembrie, când sonda va încerca să asolizeze cât mai ușor posibil pe cometa 67P Ciuriumov-Gherasimenko, alăturându-se robotului Philae într-un somn veșnic.
Misiunea Rosetta are ca scop o mai bună înțelegere a cometelor, martori ai genezei sistemului solar acum 4,6 miliarde de ani. Obiectivul principal este descoperirea de indicii asupra condițiilor care au permis apariția vieții pe Pământ.
