60% dintre români susțin că au primit știri false de la prietenii apropiați, iar în aproape 80% dintre cazuri aceste informații au fost transmise în special pe Facebook, relevă un studiu realizat de iSense Solutions, citat de Agerpres. Deși Facebook este principala lor sursă de informații online, cei mai mulți români din mediul urban consideră că acesta este, în același timp, și canalul cu cele mai multe știri false, iar doar jumătate dintre români, atunci când află o știre care îi interesează, verifică de cele mai multe ori și din alte surse dacă aceasta este adevărată, arată sursa citată.
Conform datelor iSense Solutions, românii urmăresc știrile în special la TV (90%) și pe Internet (89%), următoarele canale în topul preferințelor lor fiind radioul (58%), aplicațiile mobile de știri (37%) și ziarele și revistele tipărite (30%). Bărbații, mai mult decât femeile, urmăresc știri la radio (64% vs 52%) și prin aplicații mobile (41% vs 32%).
Studiul arată că 60% dintre români susțin că au primit știri false chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger (26%)".
Pe Internet, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mailul (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%). Cele care conțin cele mai multe știri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%), mai arată sursa citată.
Domeniile care prezintă cel mai mare interes pentru persoanele care urmăresc știri sunt știrile naționale (93%), vremea (93%), educație și sănătate (81%), știri locale (87%) și divertisment (83%). În același timp, domeniile cu cele mai multe știri false sunt considerate: politica (87%), evenimente mondene / celebrități (83%), domeniul financiar / afaceri / economie (57%) și știrile naționale (54%).
Potrivit datelor iSense Solutions, 94% dintre cei care urmăresc știri spun că împărtășesc știrile care îi interesează cu alte persoane, în mod direct — față în față (83%) sau la telefon (61%), precum și prin postări/distribuiri pe rețelele de socializare (52%).
82% dintre români consideră că pentru a fi credibilă o știre trebuie să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile și informațiile, 58% sunt de părere că o știre credibilă nu apare într-o publicație sponsorizată de entități cu interese — spre exemplu, știri politice în publicații / canale sponsorizate de partide politice, iar peste 50% consideră că aceasta trebuie să conțină fotografii drept dovezi, să includă multe detalii și să apară într-o publicație prestigioasă, de încredere.
În ceea ce privește sursele pe care românii verifică veridicitatea unei știri, sunt preferate Google (62%), site-urile de știri (46%), TV-ul (40%) și ziarele/revistele online (39%).
Totodată, 65% dintre români consideră că cei responsabili să se asigure că în presă sau pe Internet nu apar știri false sunt conducătorii trusturilor de presă, 60% — managerii companiilor care gestionează conținutul online, 53% — organizațiile profesionale, iar 32% — oamenii care obișnuiesc să împărtășească informații cu ceilalți.
"Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false — 9 din 10 susținând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă—, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele", afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions, citat în comunicat.
'Cu acest studiu, ne-am propus să analizăm și modul în care românii sunt expuși la știri false chiar de către cei apropiați. Astfel, ne-a surprins faptul că majoritatea dintre ei spun că și-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor au împărtășit cu ei știri false, primind astfel de informații chiar de la prietenii apropiați. Totuși, acest comportament nu este cauzat de rea voință, ci de faptul că nu obișnuim să verificăm veridicitatea știrilor, în special în contextul unui flux imens de informații cu care suntem asaltați pe mai multe device-uri și canale", adaugă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.
Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 800 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, care urmăresc știrile, indiferent de domenii și canalele utilizate. Marja de eroare este de +/-3,46%, la un nivel de încredere de 95%, precizează sursa citată.
