Regulamentul General privind Protecția Datelor (General Data Protection Regulation - GDPR) trebuie să-și producă efectele începând cu data de 25 mai 2018, în România, iar din acel moment sistemele informatice ale companiilor ce stochează date personale vor trebui să permită un control foarte bun al identității utilizatorilor și al accesului la acestea, urmând principiul 'Privacy by Design', a declarat, pentru Agerpres, Cristian Cucu, secretar de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului și coordonator CIO Office. Totodată, conform oficialului, GDPR prevede că sistemele informatice trebuie să poată raporta în termen de 72 ore incidentele de pierdere a datelor cu caracter personal, iar în funcție de magnitudinea pierderii de date pot fi aplicate amenzi în cuantum de 4% din cifra globală de afaceri a societății respective, nu doar a entității acelei societăți care a pierdut informațiile cu caractere personal.
"În privința unei poziții legate de GDPR, urmează o serie de discuții ale CIO Office cu instituțiile statului pentru a stabili modul unitar de promovare a conceptului și identificarea unor modalități de aliniere a societăților vizate, și anume cele care vehiculează informații cu caracter privat despre cetățeni ai UE, cu prevederile acestui Regulament. La data de 25 mai 2018 acesta începe să producă efectele, obiectivul principal fiind de uniformizare a modalității de protecție a datelor cetățenilor UE pentru toate statele membre, dar și pentru entitățile externe UE care colectează și/sau utilizează asemenea date private ale cetățenilor UE. Prin utilizare se înțelege și analiză comportamentală pe baza datelor personale colectate. Sistemele informatice ale companiilor ce stochează astfel de date vor trebui să permită un control foarte bun al identității utilizatorilor și al accesului la aceste date, urmând principiul 'Privacy by Design'", a explicat Cucu.
Acesta a menționat, totodată, că, prin intermediul conceptului 'Right to erasure' se va permite ștergerea datelor cu caracter personal din sistemele informatice ale foștilor angajatori și va exista posibilitatea ca aceștia să fie eliminați din rezultatele furnizate de motoarele de căutare, în anumite condiții și modalități.
"Un alt principiu enunțat este cel de 'Right to erasure', acesta modificând termenul inițial 'Right to be Forgotten', conceptul permițând ștergerea datelor cu caracter personal din sistemele informatice ale foștilor angajatori dar și posibilitatea de a fi eliminați din rezultatele furnizate de motoarele de căutare, în anumite condiții și modalități de individualizare, evident cu rolul de a proteja datele personale ale cetățenilor. Orice cetățean UE va avea posibilitatea să acceseze datele sale personale precum și posibilitatea de a solicita ștergerea acestora. Totodată, sistemele informatice trebuie să poată raporta în termen de 72 ore incidentele de pierdere a datelor cu caracter personal, ce presupune existența unor sisteme prin care să se poată monitoriza pierderile sau furturile de informații, aceste date fiind solicitate de Agenția de reglementare ce urmează a fi înființată. De asemenea, fiecare societate dintre cele cărora se adresează GDPR, urmează a angaja un DPO — Data Privacy Officer, persoană responsabilă cu asigurarea protecției datelor cu caracter personal. Totodată, este încurajată criptarea și anonimizarea informațiilor. Amenzile vor fi aplicate și în funcție de magnitudinea pierderii de date dar și coroborat cu eforturile depuse de societate pentru a se asigura de minimizarea acestui risc. Aceste penalizări pot fi în cuantum de 4% din cifra globală de afaceri a societății respective, nu doar a entității acelei societăți care a pierdut datele", susține reprezentantul Guvernului.
Potrivit sursei citate, Executivul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că nu vor exista amenzi aplicate industriei, din cauza nerespectării acestui Regulament.
"În ceea ce privește partea de digitalizare, Uniunea Europeană este un 'Frate mai mare' pentru România, pe care trebuie să-l urmăm. Uniunea a adoptat un Regulament referitor la protecția generală a datelor și pe care vrem — nu vrem trebuie să-l adoptăm. România va adopta Regulamentul General pentru Protecția Datelor (General Data Protection Regulation ? GDPR, n.r.) pe 25 mai 2018, în care există niște reglementări foarte bine stipulate. Pur și simplu, Guvernul va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a ne asigura că nu vor exista amenzi aplicate industriei, din cauza nerespectării acestui Regulament. Acest nou Regulament se va aplica întregului sector IT, cu mențiunea că în cazul infrastructurilor critice de stat reglementările sunt de altă natură, iar pentru privat sunt altfel nuanțate", a subliniat Cristian Cucu.
Parlamentul European a adoptat în data de 14 aprilie 2016 pachetul legislativ privind protecția datelor personale, ce cuprinde un Regulament General privind Protecția Datelor, cu aplicabilitate directă la nivelul tuturor statelor membre, și o Directivă privind protecția datelor personale în cadrul activităților desfășurate de autoritățile de aplicare a legii.
Prevederile Regulamentului au intrat în vigoare în primăvara acestui an, odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 27 aprilie, dar vor fi aplicabile după expirarea unui termen de 2 ani, începând cu primăvara anului 2018.
Regulamentul asigură dreptul persoanelor vizate de a obține informații clare și cuprinzătoare cu privire la scopul și modul în care le sunt prelucrate datele personale, și exprimă într-o manieră mai clară dreptul de a fi uitat. De asemenea, documentul prevede dreptul la portabilitatea datelor, adică posibilitatea persoanei vizate de a-și transfera în totalitate datele la un alt operator de date, oferindu-i astfel un mai bun control asupra modului în care aceste date sunt prelucrate.
În plus, prin noul Regulament, protecția vieții private a minorilor beneficiază de mai multă atenție, mai ales în mediul online.
Regulile stabilite de noul document sunt aplicabile tuturor operatorilor de date, indiferent de locul unde sunt stabiliți aceștia, în măsura în care serviciile acestora presupun prelucrarea datelor personale ale cetățenilor Uniunii Europene. În același timp, Regulamentul vine în sprijinul operatorilor de date și împuterniciților acestora, stabilind un set unic de reguli aplicabile pe teritoriul întregii Uniuni Europene. Astfel, sunt reduse în mod semnificativ și procedurile administrative pe care operatorii de date trebuie să le urmeze, fiind oferită posibilitatea de a avea un 'interlocutor' unic la nivel european.
