România va avea la sfârșitul lui 2006 o legislație integral armonizată cu noile directive ale Comisiei Europene în comunicații electronice, a declarat Alexandrina Hîrțan, vicepreședintele ANRC. 'Vor fi toate rezolvate până în 2007. Sau începute în cazul în care nu este efectiv posibil. Deci obligațiile vor fi impuse de către Autoritate. Ceea ce urmează să facem în 2007 în principal va fi să urmărim foarte clar implementarea. Dar noi vrem să terminăm totul până la data aderării.'
Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, dat publicității pe 25 octombrie 2005, confirmă că România a atins un nivel semnificativ de aliniere la acquis-ul comunitar în domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informației, estimându-se că acesta va fi implementat, conform cerințelor UE, până la data aderării, la 1 ianuarie 2007. 'Este un Raport foarte bun, aș zice printre cele mai bune posibile, în care suntem chiar lăudați', declară Radu Tudorache, director de reglementare economică la ANRC.
Raportul înscrie măsurile de privatizare și restructurare din domeniul telecomunicațiilor la rubrica 'domenii în care eforturile trebuie să continue', măsuri aflate în competența MCTI, care selectează în prezent consultanții internaționali pentru procesele de privatizare ale RomTelecom (estimată a se finaliza în prima jumătate a anului 2006), SNR (pentru sfârșitul lui 2006) și Poșta Română (pentru 2008).
Telecomunicațiile se află pe lista de domenii enumerate în clauza de salvgardare privind piața internă, alături de concurență, energie, transport, mediu, agricultură, protecția consumatorului și a sănătății. Astfel, conform UE eșecul în prevenirea sau soluționarea producerii de încălcări importante ale regulilor de funcționare a pieței interne pot duce la excluderea noilor state membre sau a cetățenilor și companiilor acestora de la beneficiile calității de stat membru pe acel domeniu.
Extras din Raportul Comprehensiv de Monitorizare 2005 - România
Capitolul 19: Telecomunicațiile și tehnologia informației
"Acquis-ul comunitar în domeniul telecomunicațiilor este destinat să elimine obstacolele din calea funcționării eficace a Pieței Unice în serviciile și rețelele de telecomunicații și a obținerii accesului universal la servicii moderne. Ultimul cadru legislativ pentru comunicațiile electronice a fost adoptat de Uniunea Europeană în 2002. În ce privește serviciile poștale, obiectivul este implementarea Pieței Unice prin deschiderea competiției în sector în mod gradual și controlat, în baza unui cadru reglementativ ce asigură un serviciu universal.
În privința comunicațiilor electronice și a tehnologiei informației, s-a înregistrat un progres continuu prin liberalizarea pieței telecomunicațiilor și prin alinierea la acquis-ul din 2002, inclusiv în implementarea legislației. Măsurile tranzitorii care mențin obligații asupra operatorilor cu putere semnificativă de piață au fost bine implementate în ce privește interconectarea în rețelele fixe și mobile, selectarea transportatorului, accesul necondiționat la bucla locală și orientarea pe costuri a tarifelor cu amănuntul (rebalansarea tarifelor).
Măsurile privind pre-selectarea transportatorului, portabilitatea numerelor și a unui set minim de linii închiriate sunt în curs de implementare. Cu toate acestea, actualul plan național de numerotație ar putea ridica obstacole pentru competiție și ar trebui abordat cu statut de prioritate. Implementarea serviciului universal a fost slab susținută de operatori, dar este în curs de revizuire pentru a asigura conformitatea cu legea serviciului universal luând în considerare contextul economic al țării.
Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații este operațională din septembrie 2002. Este o instituție independentă în ce privește structura, operațiunile și finanțarea, dar este subordonată guvernului. Gestionarea și reglementarea spectrului este încredințată inspectoratului General al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Din noiembrie 2004, inspectoratul a funcționat ca o instituție independentă, aflată în subordinea guvernului român. Ambele organizații, împreună cu autoritatea concurențială, au nevoie să lucreze în cooperare completă și eficace.
În plus, dat fiind că statul rămâne un acționar important în câteva operațiuni (RomTelecom, SNR, Postelecom), separarea structurală eficace a funcției reglementative de activitățile asociate cu proprietatea sau controlul trebuie să fie asigurate în întregime. Aceasta înseamnă în particular că, dincolo de înființarea unei organizații reglementatoare ca entitate legală separată, stabilitatea în funcțiile date ofițerilor autorității naționale de reglementare în timpul mandatului ar trebui să nu fie periclitată de schimbările de la guvernare.
Alte progrese legislative se mai pot raporta în transpunerea acquis-ului pe servicii poștale, unde legislația privind licențierea și autorizarea serviciilor poștale a fost implementată.
Concluzie
România îndeplinește în general angajamentele și cerințele ce decurg din negocierile de aderare în domeniul telecomunicațiilor și tehnologiei informației. Atenție ar trebui acordată aranjamentelor de implementare a serviciului universal în concordanță cu stipulațiile legii serviciului universal și armonizării cu practicile UE în identificarea piețelor relevante, inclusiv în ce privește rețelele publice mobile. În final, va fi necesară impunerea independenței complete a organismelor reglementative, luând în calcul separația funcției reglementative de cea operațională, cerută de acquis, dat fiind că guvernul reprezintă statul ca acționar în mai multe companii ce operează în piață."
Sursa: Delegația Comisiei Europene în România, www.infoeuropa.ro
