Consiliul Investitorilor Străni (CIS) a propus azi autorităților de la București un set de 12 măsuri ce pot avea ca impact creșterea PIB-ului României cu 11,6% până în 2015, în termeni reali, crearea a 250.000 de locuri de muncă și majorarea veniturilor bugetare cu 8,5%. Cele 12 acțiuni sunt parte a unui plan mai amplu, cu 80 de măsuri, un adevărat plan de redesare economică a țării, cum Guvernul Boc nu a reușit să realizeze în ultimii doi ani de abruptă cădere economică. Costurile bugetare cumulate suplimentare presupuse de cele mai urgente 12 acțiuni au o pondere de 0,7% din PIB. Astfel, pe termen lung, estimările arată că măsurile vor genera o creștere economică indirectă suplimentară de circa 15-20% din impactul direct, conform Mediafax. Denumit „Programul pentru Creștere Economică" - Acțiuni Prioritare pentru Repornirea Economiei, planul celor 80 de măsuri e rezultatul contribuției colective și voluntare a membrilor CIS.
„Suntem convinși că economia României poate reintra pe o traiectorie de creștere economică pe termen scurt, cu costuri minime, dacă urmărim o strategie clară, susținută de atât de Guvern, cât și de mediul de afaceri. Pentru a ne asigura că acest lucru se întâmplă, suntem gata să punem la dispoziție expertiza noastră, să lucrăm împreună cu autoritățile și să alocăm resurse financiare consistente pentru a susține măsurile prioritare", susține președintele CSI, Mariana Gheorghe, director general al Petrom.
Planul cu cele 80 de măsuri a fost structurat în 10 arii de acțiune ce corespund principalelor obiective actuale ale economiei: stabilizarea mediului macroeconomic, implementarea unei mai bune guvernanțe, susținerea dezvoltării IMM, susținerea investițiilor în economie, accesarea de finațări din fonduri UE, dezvoltarea infrastructurii necesare unei economii moderne, realizarea potențialului în agricultură, urmărirea unor politici fiscale care stimulează creșterea, reformarea sistemului juridic și modernizarea sectorului public. Potrivit CIS, acțiunile prioritare pentru stabilizarea mediului macoeconomic sunt introducerea în cadrul Ministerului Finanțelor Publice a unui Registru al Creanțelor înregistrate de bugetul de stat și pornirea Programului „Prima Casa 3" pentru a revitaliza sectorul imobiliar și al construcțiilor. Până în 2015, CIS se așteaptă ca măsurile să genereze credite cumulate de 1,4 miliarde de euro, însemnând o creștere cumulată de 0,65% a PIB.
„Mai mult, se preconizează ca măsurile să ducă la crearea a 12.000 de noi locuri de muncă ce se vor reflecta într-o creștere de 0,5% a veniturilor bugetare. Costurile bugetare sunt extimate la 70 milioane de euro și corespund doar implementării Programului Prima Casă 3", precizează documentul CIS. Investițiile publice vor trebui susținute în continuare prin stabilirea unui calendar clar, transparent și accelerat de privatizare a companiilor deținute de stat prin intermediul pieței de capital. De asemenea, CIS apreciază că este necesară listarea locală și internațională a Fondului Proprietatea. Toate fondurile obținute din vânzarea pachetelor de acțiuni majoritare și minoritare încă deținute de stat, estimate la două miliarde de euro, trebuie reinvestite în infrastructură. Procesul va conduce la creșterea PIB cu 2% și la avansul veniturilor bugetare cu 1,6%.
Prioritatea zero: controalele către zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală
CIS propune ca prioritatea centrală legată de politica fiscală este concentrarea controalelor către plătitorii de taxe care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală. Sectorul privat este dispus să susțină financiar lupta împotriva evaziunii fiscale, angajând companii de securitate care să îmbunătățească controlul vamal. „Prin scăderea evaziunii, aprox. 460 milioane de euro vor fi disponibile anual pentru investiții, este de așteptat să apară 46.500 de noi locuri de muncă pe termen mediu, care să conducă la rândul lor la o creștere de 1,8% a veniturilor bugetare", conform CIS.
Referitor la fondurile UE, acțiunile prioritare sunt fie externalizarea sau centralizarea managementului procesului de accesare a fondurilor, fie revizuirea schemelor de bonusare a angajaților statului care lucrează cu fonduri UE, legând veniturile acestora de performanțele obținute. Prima soluție va rezulta în atragerea anuală de fonduri structurale în valoare de 400 milioane de euro, însemnând un avans al PIB cu 3,65% până în 2015. Mai mult, cei 65.000 de noi angajați preconizați pe termen mediu vor contribui, la rândul lor, cu o creștere de 2,9% a veniturilor bugetare. Costurile primei acțiuni sunt estimate de CIS la 400 milioane de euro (0,3% din PIB).
A doua măsură ar putea aduce anual 144 milioane de euro din absorbția fondurilor de agricultură, rezultând într-o creștere cumulată de 1,3% a PIB. Cele 26.000 de noi locuri de muncă sunt estimate să ducă la majorarea veniturilor bugetare cu 1%, în timp ce costurile sunt preconizate pe termen mediu la 140 milioane de euro. Bonusurile pentru 8.000 de angajați sunt așteptate să atingă 2-3 milioane de euro lunar. În administrația publică, CIS propune ca principiile de performanță și eficiență să stea la baza reformei acestui sector. Eficientizarea structurilor prin evaluarea abilităților angajaților si a calității serviciului și prin implemnatera conceptului de e-Guvernare este de așteptat să aibă un impact social și financiar pozitiv.
În agricultură, principala prioritate a autorităților, în viziunea CIS, este accelerarea investițiilor în infrastructura prin atragerea de fonduri UE de 150 milioane de euro anual. Măsura va reduce deficitul comercial și inflația și va costa aprox. 40 milioane de euro. Acțiunea prioritară pentru susținerea IMM-urilor constă în crearea unor facilități de creditare subvenționată, prin contribuția comună a băncilor și sectorului public. „Sunt preconizate împrumuturi de 250 milioane de euro sau o creștere de 0,5% a PIB, precum și 9.000 de locuri de muncă. Acestea din urmă se vor reflecta mai departe în majorarea veniturilor bugetare cu 0,4%", menționează CIS. În materie de reglementare, cea mai urgentă acțiune pentru reformare constă în ajustarea legislației muncii, în sensul de a o flexibiliza și a o pregăti să fie mai mult adaptabilă schimbărilor de context. Rezultatul va fi o scădere cu un procent a șomajului și crearea a 84.000 de locuri de muncă temporarea și permanente pe termen scurt.
Toate acțiunile propuse de CIS au fost analizate de ecoonomistul-șef al BCR, Lucian Anghel și managing partner al Macroanalitic, Laurian Lungu. Contribuții la acest document au fost aduse și de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, președintele Consiliului Naționalal IMM-urilor din România, Ovidiu Nicolaescu. CIS (Consiliul Investitorilor Străini) are peste 110 companii membre ale căror investiții cumulate în România depășesc 30 miliarde de euro, reprezintă aproape două treimi din totalul investițiilor străine directe realizate din 1990 până în prezent. Contribuția la PIB a companiilor cu capital străin care activează în România este estimată de statisticile oficiale la 30%.
Ce făcea Boc în tot acest răstimp?
Premierul Emil Boc i-a cerut sprijin președintelui Maltei, George Abela, aflat în vizită la București, pentru ridicarea restricțiilor pe piața muncii impuse lucrătorilor români, arătând că este important ca cetățenii României să beneficieze de toate drepturile. „Aș dori să vă cer sprijinul pentru a se realiza toate lucrurile necesare în vedere ridicării restricțiilor de pe piața muncii, fiind foarte important ca cetățenii români să se bucure de toate drepturile", a solicitat Boc atenția președintelui maltez. Trebuie să precizăm că Malta este una dintre țările europene ce au impus restricții în privința accesului lucrătorilor români pe piața muncii, exact ca și Marea Britanie, cu care insula malteză are legături tradiționale și istorice. Președintele Maltei, George Abela, se află în vizită de stat în România, în perioada 6-8 octombrie, la invitația omologului său român, Traian Băsescu.
