Anul 2003 a debutat cu botezarea Wi-Fi drept singurul standard pentru piața rețelelor fără fir, prin destrămarea grupului de lucru pe standardul rival HomeRF. Producătorii de echipamente au trecut la acțiune și au mărit numărul și tipurile de computere handheld, electronice de larg consum și alte produse cu Wi-Fi încorporat de pe piață.
Industria rețelisticii fără fir s-a dezvoltat datorită vânzărilor către consumatorii seduși de vitezele mai mari promise de produsele cu 802.11g. În 2004, echipamentele care combină toate standardele actuale Wi-Fi (802.11b/g/a) vor extinde și mai mult această piață. Vânzările către consumatori au fost atât de mari încât au determinat gigantul rețelisticii Cisco Systems să renunțe la strategia sa tradițională de a vinde echipamente marilor afaceri și să intre pe piața rețelelor rezidențiale prin achiziționarea liderului acestei nișe, Linksys. Achiziția a plasat Cisco pe locul 1 pe piața de larg consum a echipamentelor de rețea fără fir, subliniind poziția sa nr. 1 pe piața întreprinderilor.
Cu toate acestea, corporațiile nu au fost entuziasmate să adopte Wi-Fi, în primul rând din cauza caracteristicilor de securitate ca Wired Equivalent Privacy care nu erau eficace. Institute of Electrical and Electronics Engineers (IEEE), Wi-Fi Alliance și alte grupuri influente din industrie au încercat să răspundă acestei probleme prin publicarea Wi-Fi Protected Access, un protocol așteptat să apară în standardul de securitate 802.11i, care va debuta în 2004.
Aceste măsuri de securitate nu au fost, totuși, suficiente în a convige marea masă a firmelor. Industriile verticale ca administrația publică, învățământul, asistența medicală și distribuția cu amănuntul rămân singurele cu o probabilitate mare să instaleze rețele Wi-Fi. Se prevede că clienții de întreprindere vor deveni mai receptivi față de rețelele Wi-Fi în 2004, odată cu finalizarea 802.11i.
Intel a pompat 300 milioane USD într-o campanie de marketing pentru tehnologia sa mobilă Centrino, care combină părți Wi-Fi cu un procesor pentru notebook-uri. Producătorul de chipuri pare să își continue și în 2004 rolul de lider al optimismului Wi-Fi.
În timp ce vânzările de echipamente au prins viață, serviciile hot-spot - locații publice în care este disponibilă banda largă fără fir - au fost primite cu răceală, ceea ce a determinat unii pionieri să renunțe la planurile lor agresive.
Operatorii și partenerii de distribuție ca Starbucks, McDonnalds și Borders au început să pună baza viitoarelor hotspot, un indiciu că se așteaptă la o încălzire a atitudinii consumatorilor față de noul serviciu.
Pe viitor, combinația dintre rețelele celulare și rețelele Wi-Fi pare să fie următorul pas pe care îl vor lua în considerare principalii jucători, iar împachetarea serviciului Wi-Fi cu un alt servicu va deveni, cel mai probabil, o strategie comună.
Europa se scaldă în Wi-Fi
În Europa, hotspoturile WLAN (wireless local area network) se vor extinde în 2004 dincolo de locațiile tradiționale (aeroporturi, hoteluri și centre de conferințe) pentru a acoperi baruri, cafenele, fast-food-uri și chiar cabine telefonice și parcuri, apreciază firma britanică de consultanță telecom BWCS.
Conform unui studiu dat publicității în decembrie de BWCS, Marea Britanie a devenit în 2003 liderul hotspoturilor din Europa, depășind Suedia. Motorul creșterii din Marea Britanie a fost dat de înmulțirea hotspoturilor în pub-urile și cluburile deținute și operate de Inspired Network. Rețeaua Cloud operată de Inspired Network număra în jur de 2.500 de hotspoturi la sfârșitul lui noiembrie 2003 și oferea deja roaming Wi-Fi cu BT Openzone și integratorul american de hotspot-uri Boingo, urmând ca în 2004 să încerce să atragă operatorii mobili ca parteneri de roaming Wi-Fi.
BWCS prevede că modelul instalării de hotspoturi în locații preferate de mulțimile non-business se va repeta în întreaga Europă. Deși nu se știe cât trafic vor genera vreodată aceste puncte de acces orientate pe consumul de masă, cele mai mari creșteri sunt așteptate în 2004 din acest sector. După ce, în SUA, McDonalds s-a asociat cu furnizorul de acces la distanță pentru companii iPass pentru a oferi Wi-Fi la standarde de business în fast-food-urile sale, extinderea Wi-Fi în toate locațiile sale europene este privită ca o simplă chestiune de timp. Pe lângă accesul Wi-Fi asortat cu cartofi prăjiți, zonele hotspot de exterior (parcuri etc.) cuceresc și ele orașele europene, Londra prinzând din urmă Parisul, Stockholmul, Lisabona și alte câteva orașe finlandeze.
Cu toate acestea, în pofida creșterii ofertei, viziuni ca ale operatorului nord-irlandez WISP Air-Wireless de a transforma o întreagă provincie într-un hotspot unic de 13.000 km pătrați sunt departe de a deveni realitate. Printre obstacole se numără costul, fezabilitatea și numărul scăzut de utilizatori. Liderii de industrie speră că, treptat, numărul mare de locații hotspot va încuraja o întreagă nouă demografie a utilizatorilor de laptopuri dornici să intre pe web prin serverele WLAN disponibile în locuri publice.
