Este un fapt stiut de toată lumea că operatorii mobili au fost fortati să plătească prea mult pentru licentele 3G europene. Problema este că nu se cunoaste valoarea reală a licentelor si, în ultimă instantă, dacă nu ar fi o afacere mai bună returnarea acestora către guverne. Publicatia "Datamonitor" a realizat, în august, un tablou al esecurilor 3G la nivel mondial. Astfel, Telefonica si Sonera au desfiintat societatea mixtă germană, Quam, pierzând peste 8 miliarde USD. În Suedia se face lobby pe lângă guvern pentru a flexibiliza cerintele licentelor. Mai multi operatori de primă mărime sunt pe punctul de a anunta amânarea lansării serviciilor 3G. Optimistii din industrie sustin că aceasta este doar o amânare, nu o criză. Majoritatea anunturilor din acest an mentionează că "va fi nevoie de 3-8 ani pentru ca detinătorii de licente 3G să îsi recupereze investitia", ceea ce nu este deloc încurajator pentru actionarii operatorilor, deoarece nici un finantist, fond de capital de risc sau companie nu ar lua în calcul o investitie în acesti termeni.
Licente menite a fi pierdute
În contextul actual este posibil ca operatorii să nu mai existe, dacă le va lua mai mult de 3 ani pentru a ajunge la profit. Ratingurile degradante, preturile pe actiune în scădere, posibil cu încă 10%, problemele cu drepturile de industrie, supralicitarea masivă a perspectivelor de venituri din MMS si discutiile despre tehnologii ce evită chestiunea 3G, ar putea fi începutul declinului pentru unii.
În următorii 3 ani, e posibil ca anumiti detinători de licente să pună în sertar aspiratiile 3G, eventual trecând costul licentelor la pierderi. În ciuda costurilor în scădere ale licentelor si infra-structurii, s-ar putea ca renuntarea la planurile 3G să fie mai ieftină decât efortul de a construi o piată prin subventionarea terminalelor si serviciilor necesare.
Ce se va întâmpla cu aceste licente? Telefonica si Sonera si le-au păstrat, desi au închis Quam. Încă au valoare reziduală, ca activ, în balanta contabilă. Cu toate acestea, este suficient ca încă alti câtiva operatori să se clatine si licentele ar deveni disponibile la preturi minime, ca parte a planurilor de restructurare a datoriei. Astfel, operatorii care au ales să se axeze pe servicii avansate 2,5G ar putea obtine încă o felie din tort. Toate acestea sună putin plauzibil. Investirea miliardelor de euro în licentele si infrastructura 3G nu este o decizie pe care o poate lua oricine pe o piată ca cea de astăzi, dar nu este sigur că rularea unui serviciu, în conditii de scădere uriasă a costurilor, este mai rezonabilă decât iesirea cu totul de pe piată.
Ce ar însemna o lansare în acest moment
Mai nimic! Este clar că nici un consumator nu este pregătit să plătească mai mult de circa 499 euro pe orice fel de dispozitiv avansat, iar cei mai multi vor plăti cel mult 250 euro. Dat fiind că majoritatea dispozitivelor lansate pentru 3G (Sendo smartphone este un exemplu) costă în jur de 1.200 euro la vânzarea nesubventionată cu amănuntul, subventiile ar trebui să fie între 500 si 800 euro.
În plus, dacă un operator european cu 12 milioane de abonati vrea ca măcar jumătate din ei să aibă un terminal 3G, costul subventionării va depăsi 3 miliarde euro. Bineînteles că, în realitate, circa 65% din acei clienti au cartele pre-plătite si, deci, nu ar fi tinta unui serviciu de date 3G. La acestea se adaugă costul dezvoltării, al implementării si promovării serviciului, asa încât suma va urca vertiginos. Planurile initiale ale operatorilor în privinta 3G au căutat să finanteze o parte din aceste costuri din cresterea taxelor pentru consumatori. În aceste conditii, adoptarea tuturor serviciilor mobile de date a fost, până acum, extrem de înceată.
Desi terminalele GPRS se vând la preturi moderate, procentul celor care subscriu la un tarif GPRS este foarte mic. SMS continuă să fie o poveste de succes, într-o asemenea măsură încât cererea de servicii inovative depăseste abilitătile operatorilor de a monitoriza, furniza si tarifa diversele servicii de SMS. MMS, în schimb, a pătit acelasi lucru ca alte acronime mobile: a fost supraestimat. Desi putini se îndoiesc de valoarea acestei aplicatii, adoptarea si veniturile prevăzute au fost umflate masiv, până la a spune că ele vor înlocui veniturile actuale din SMS. Terminalele MMS pur si simplu nu sunt disponibile, existând doar două modele de telefoane cu cameră foto pe piată, alte trei sau patru modele urmând să apară în următoarele luni.
"Datamonitor" prevede că este mult mai probabil ca, în apropierea Crăciunului, consumatorii să ceară terminale cu radio si playere MP3 decât cu MMS. Modelele de afaceri atât de vulnerabile la încrederea fragilă a consumatorilor (nu numai în SUA, dar si în Europa) se vor confrunta cu presiuni foarte mari dacă nu se vor înscrie printre preferintele consumatorilor.
Furnizori nemultumiti
Dacă operatorii nu se renuntă la o marjă mai mare a costurilor în favoarea furnizorilor de continut, atunci dilema - abonatii serviciilor de date sau serviciile în sine - se va repeta la nesfârsit. În timp ce furnizorii de continut se lamentau în legătură cu marginile mici propuse de operatori, până acum 6 luni (mai ales în Europa, unde acestea atingeau doar 20%), introducerea serviciilor i-mode a adus o schimbare. Industria operatorilor tinde, acum, spre o margine de 15% pentru serviciile de larg consum.
Orice tip de finantare, s-a subtiat, însă, pentru micile companii de continut, rămânând doar câteva investitii în tehnologia de mesagerie. Câteva start-up-uri dedicate sunt pe ducă, grupurile media strâng curelele si reduc tot ce e neprofitabil, iar industria asteaptă cu sperantă, dacă nu cu disperare, ca Hutchison 3G să scoată porumbelul din pălărie.
Nici un terminal ... care să meargă
Toate acestea ar alcătui o mare problemă, chiar dacă cineva ar fi construit un terminal 3G functional. Până acum, însă, nimeni nu a reusit să integreze circuitele cerute de 2G (2,5G inclusiv) si de 3G pe acelasi baton de siliciu. De fapt, toate terminalele prototip 3G sunt, în prezent, "două terminale într-unul", cu aceeasi siglă. Hutchinson 3G speră să fie primul operator major european de 3G care aduce un serviciu pe piată, urmând să îl lanseze la sfârsitul lui 2002.
Problema este că dacă dai 499 euro pe un terminal, e normal să te deranjeze faptul că trebuie să formezi numărul de fiecare dată când te muti dintr-o arie a retelei în alta, pentru că ti se întrerupe convorbirea. Hutchinson recunoaste că problema nu se va rezolva înainte de mijlocul lui 2003, termenul fiind valabil pentru toti operatorii.
Acest telefon hibrid implică si o factură corespunzătoare pentru materiale la nivelul producătorilor, ceea ce duce la mai multe taxe pentru operatori.
Cheltuielile operatorilor pentru construirea si subventionarea 3G pur si simplu nu pot continua la fel. Adoptarea redusă va produce un vid de lichidităti, asa încât nu se vor putea plăti datoriile de miliarde USD pentru licente si infrastructuri. Fără fluxuri de venit, operatorii 3G vor fi obligati să închirieze capacitatea de transmisie unor mărci ca Manchester United, AOL Time Warner sau Disney.
Iar dacă guvernele nu revizuiesc obligatiile contractuale, s-ar putea să asistăm la aparitia unei piete gri pentru licentele 3G înainte de sfârsitul lui 2002.
3G - un upgrade pentru GSM?
În ciuda semnalelor de alarmă produse de esecurile din această vară, tehnologia 3G este departe de a fi pe cale de disparitie. Primul terminal produs de liderul de industrie, Nokia Corp., va fi lansat pe 26 septembrie, dar nu va fi livrat în cantităti mari înainte de 2003. Operatorii europeni vor comanda echipamente 3G în jur de 1,5 miliarde USD anul acesta si 5,5 miliarde anul viitor, estimează firma de brokeraj WestLB Panmure, citată de revista "BusinessWeek" din 2 septembrie 2002. Construirea retelelor continuă si ea, desi într-un ritm mai lent decât s-a prevăzut initial. În Spania, de exemplu, Telefonica Moviles a instalat, deja, 750 de statii de bază 3G Ericsson în 21 de orase pentru o lansare, probabil, anul viitor. Testele de retea se desfăsoară în peste 20 de tări europene, iar până la sfârsitul acestui an ar trebui să fie lansate servicii comerciale în Marea Britanie, Finlanda si Italia. "Nu se pune problema dacă fenomenul 3G va avea loc. Este deja aici, printre noi", afirmă analistul Per Lindberg de la firma de brokeraj Dresdner Kleinwort Wasserstein.
Ceea ce s-a prăbusit nu a fost 3G în sine, ci viziunile supraestimate asupra potentialului acestuia, mai ales cele privitoare la veniturile explozive. 3G era văzut ca răspunsul Europei la un Internet dominat de americani, o nouă revolutie mobilă care ar fi urmat să genereze o pleiadă de aplicatii atrăgătoare - de la indici bursieri fluctuanti la clipurile video live de la meciurile de fotbal. La această oră, nimeni nu mai crede că asemenea servicii ar determina vreo crestere semnificativă în viitorul apropiat. Grupul londonez de studii telecom, Yankee, prevede că veniturile operatorilor din alte servicii mobile de date decât mesageria vor atinge doar 12 miliarde USD până în 2005.
Dacă asa stau lucrurile, de ce ar mai construi cineva retele 3G? Într-o anumită măsură, operatorii se conformează, pur si simplu, acordurilor din licente care le cer să atingă o anumită acoperire. Dar 3G demitizat mai înseamnă ceva: o actualizare nu foarte sclipitoare, dar extrem de scumpă, a celei mai de succes retele mobile din lume. Executivii telecom nu cheltuiesc bani grei doar ca să îsi împlinească visele legate de Internet. Pe scurt, sistemele mobile digitale actuale aproape nu mai fac fată, iar în multe arii urbane, retelele sunt pe punctul de a rămâne fără spectru de frecvente. Operatorii au nevoie de 3G pentru a face fată cresterii normale a traficului mobil, chiar si fără servicii de date extravagante. "Este o necesitate, nu un lux", punctează un analist de la Yankee Group.
Se întelege că pretul 3G a fost mult umflat si că taxele de licentă au fost absurde. Dar tehnologia are avantaje tehnice de netăgăduit. Poate transporta de 20 de ori mai multe apeluri vocale într-o cantitate dată de spectru decât retelele digitale curente. Retelele 3G vor costa, în cele din urmă, de 7 ori mai putin decât a costat instalarea retelelor 2G pentru o capacitate vocală egală. Mai mult, expertii spun că, folosit la nivel optim, 3G poate reduce cu 30% costurile de operare pentru serviciile conventionale de voce si mesagerie. Acesta este un stimulent puternic pentru o afacere care se luptă să îsi mărească profitabilitatea si să găsească noi surse de venit.
Văzut astfel, 3G seamănă, mai mult, cu oricare altă cheltuială de capital de rutină, dar mai riscantă. Producătorii de chip-uri vor cheltui 23 miliarde USD, anul acesta, pe noi echipamente de semiconductori, desi vânzările au scăzut cu 32% anul trecut. În ciuda vremurilor tulburi, industria aeronautică a comandat avioane în valoare de 189 miliarde USD la Boeing si Airbus Industries, ce urmează a fi livrate în următorii 5 ani. Toate acestea sunt exemple de companii ce mizează sume masive pe cererea viitoare, fiind încredintate că noile tehnologii le vor reduce costurile de operare si vor mări profitabilitatea.
3G în Europa s-ar putea să nu îsi plătească niciodată pretul de 300 miliarde USD numai din servicii în crestere organică. Dar, ca si în cazul actualizării fabricilor de chip-uri sau a flotelor aviatice, operatorii trebuie să adopte cele mai noi tehnologii, altfel riscă să fie întrecuti de rivalii mai puternici. Înainte de a da un verdict negativ, este esential de luat în calcul cât va putea supravietui industria fără 3G.
Orange amână 3G
Pe 19 august, operatorul mobil pan-european Orange a început negocierile de lobby cu guvernul suedez pentru amânarea, cu 3 ani, a termenului de lansare 3G, initial fixat pentru 2003. Purtătorul de cuvânt al oficialitătilor suedeze a declarat, citat de "Unstrung News", că Orange doreste, în afară de amânarea termenului, si reducerea ariei de acoperire de la 8,8 la 8,3 milioane de utilizatori. Motivele care au dus la aceste două cereri sunt multiple: compania are probleme cu obtinerea permiselor pentru statiile de bază, se confruntă cu o piată nu tocmai bună a roaming-ului, furnizorii de echipamente care nu fac livrările la timp, cerere scăzută pentru serviciile de date si, în plus, situatia pietelor financiare deloc de invidiat. Decizia survine după ce compania a început să întâmpine greutăti în efortul de a crea o retea pe întreg continentul european, mai precis, în Germania si Italia. Compania a decis să vândă actiunile detinute la operatorul mobil italian Wind, în timp ce Mobilcom, compania Orange din Germania, este pe punctul de a se prăbusi, apreciază publicatia "Sunday Times". Orange este primul licentiat 3G suedez care cere o amânare.
Decizia Vodafone de a-si amâna cu o lună decizia de a intra cu 3G în Irlanda arată că operatorii au dubii că pietele europene pot sustine mai mult de doi operatori 3G. MMS este, în prezent, testul disponibilitătii consumatorilor la servicii de date mai sofisticate pe terminalele lor mobile. Dacă rezultatele sunt negative, în 2003 vom fi martorii unui val de retrageri 3G si ai consolidărilor, în măsura în care operatorii se vor concentra pe pietele interne si pe generarea de venituri din serviciile 2,5G.
În Suedia, esecul Telia în a obtine o licentă 3G s-ar putea dovedi o binecuvântare. Cum tot mai multi operatori europeni au greutăti în a functiona si ca operatori de retea, si ca furnizori de servicii, modelul de afaceri al operatorilor mobili virtuali (MVNO) va juca un rol tot mai important în 3G. De retinut că multe tări asiatice intrate mai târziu în joc au îmbrătisat acest model în termenii de licentiere 3G si folosesc MVNO ca principală metodă de dezvoltare a competitiei în sectorul 3G.
Hutchinson 3G afectată
de retragerea KPN
Compania Hutchinson 3G a fost lovită, pe 21 august, de anuntul KPN de a vinde pachetul de actiuni (15%) detinut la operatorul britanic 3G. Știrea urmează unei serii de rezultate trimestriale descurajatoare ale operatorului danez si planului acestuia de a vinde operatiile internationale cu 3G pentru suma de numai 9 miliarde USD. Printre acestea se numără operatiile din Germania (E-Plus) si Belgia (BASE), precum si propria investitie în Hutchinson 3G.
Hutchinson Whampoa din Hong-Kong, principalul actionar al Hutchinson 3G, a negat sugestiile că ar putea fi obligat si el să-si anuleze investitia. Nu este clar, încă, dacă fie el, fie celălalt investitor al Hutchinson 3G, NTT DoCoMo, vor achizitiona pachetul de la KPN.
În ciuda afirmatiilor Hutchinson 3G conform cărora retragerea KPN nu scade valoarea companiei, decizia acestuia vine în contextul unei serii de retrageri din afacerile cu 3G a operatorilor mobili europeni. Telefonica si Sonera au renuntat amândouă la operatiunile 3G externe, la începutul lui august, Orange încearcă să renegocieze termenii licentei sale suedeze si până si Vodafone ia în considerare posibilitatea de a nu îsi prelua licenta 3G irlandeză.
Japonia: profiturile 3G în scădere
NTT DoCoMo, primul operator de telefonie mobilă de a treia generatie (3G) din lume, a anuntat o crestere a numărului de utilizatori ai acestui tip de telefonie, asociată însă cu o scădere a cheltuielilor per client, relatează BBC. Venitul mediu generat de un utilizator a scăzut, în trimestrul încheiat la 30 iunie a.c., cu 7,5% fată de trimestrul anterior si cu 25% fată de perioada octombrie-decembrie 2001, care a coincis cu momentul lansării serviciilor 3G (ce oferă posibilitatea de videoconferinte si o conexiune rapidă la Internet) ale operatorului japonez. Scăderea veniturilor a venit ca o veste proastă pentru DoCoMo, cel mai mare operator de telefonie mobilă din Japonia, care-si pusese mari sperante în profitul adus de serviciile 3G, în conditiile unei piete de telefonie mobilă traditională deja saturată. Compania a explicat aceste venituri scăzute prin reduceri de până la 55% a tarifelor de conectare la 3G, în cazul abonatilor la serviciile 2G, pentru a-i determina să treacă la noua generatie de telefonie. Clientii nu s-au grăbit, însă, să treacă la 3G în număr prea mare, date fiind problemele legate de descărcarea frecventă a bateriei terminalelor, acoperirea redusă si pretul mare al telefoanelor. La sfârsitul lunii iunie 2002, numărul de abonati 3G al NTT DoCoMo se cifra la 114.500, fată de 89.000 la sfârsitul lui martie, dar totusi mai putin de o zecime fată de totalul clientilor rivalului KDDI, în ciuda faptului că acesta din urmă a intrat pe piata 3G cu 6 luni mai târziu decât NTT DoCoMo.
KDDI întrece DoCoMo
Operatorul numărul 2 din Japonia, KDDI, a anuntat pe 20 august că a obtinut venituri medii per utilizator de peste 10.000 yeni pe lună - mai mari decât DoCoMo (7.800 yeni lunar) - la serviciul său 3G de mare viteză, în perioada aprilie-iunie. KDDI avea 1,64 milioane de abonati 3G în reteaua sa cdma2000 1x la sfârsitul lui iulie 2002. Veniturile medii per utilizator la toate serviciile KDDI au scăzut, însă. NTT DoCoMo, cel mai mare operator japonez, si-a lansat reteaua 3G WCDMA Foma în octombrie 2001, cu câteva luni înaintea KDDI, dar a atras numai 127.000 de utilizatori până pe 31 iulie 2002.
