Abonamentele și calitatea de membru vor deveni principalele surse de venituri pentru industria media din 2019. Ştirile de calitate vor trebui subvenționate în continuare, în timp ce utilizarea mijloacelor de informare prin social media va scădea, atât în rândul furnizorilor de știri, cât și în acela al utilizatorilor de social media. Acestea sunt concluziile raportului anual „Jurnalism, Media și Tehnologie - Tendințe și Predicții pentru 2019”, al Reuters Institute şi University of Oxford, realizat cu 200 de directori, redactori și lideri digitali media din 29 de țări.
Peste jumătate (52%) dintre respondenți se așteaptă ca abonamentul și calitatea de membru să fie principalele surse de veniturilor în 2019, în comparație cu 27% care cred că publicitatea va aduce banii în media.
Cu toate acestea, deoarece tot mai mulți editori îşi focusează atenţia asupra grup restrâns de oameni sau finanţatori ce doresc să plătească pentru știrile online, editorii pot descoperi că modelele de finanțare au mari limitări. Mai mult, tot mai mulţi editori cred că serviciile de știri de calitate necesită subvenții, 29% dintre respondenți așteptând să vadă un ajutor semnificativ din partea organizațiilor nonprofit în 2019, iar 18% așteaptă ca platformele tehnologice să contribuie mai mult la finanţarea media.
Cu toate acestea, industria de știri încă mai are atenţia îndreptată către Facebook, mai puțin de jumătate (43%) dintre cei consultaţi spunând că platforma social media rămâne "importantă" sau "extrem de importantă" în 2019. Asta chiar dacă utilizatorii acestor platforme au tendinţa de a părăsi rețelele sociale, devenind conștienţi de "pierderea timpului online".
Acest lucru este pozitiv, pentru că va conduce la o mai mare adopţie a instrumentelor de detoxifiere digitală și o creştere a importanţei organizațiilor de știri în privinţa furnizării unui conținut mai "semnificativ", de calitate, relevant.
Concluziile raportului: fake news începe să dea înapoi, prin reglementarea platformelor
- Va fi reînnoit accentul pe indicatorii de încredere vizând știrile, aşa-numitele "etichete de consum pentru știri", care ajută consumatorii de ştiri să decidă în ce și în cine să aibă încredere;
- Problema dezinformării va continua să se evolueze (infiltreze) la rețele închise și grupurile comunitare, devenind astfel tot mai greu de controlat;
- 78% dintre respondenți consideră că investiția în inteligența artificială (AI) va contribui la asigurarea şi securizarea normelor etice pentru viitorul jurnalismului;
- 75% dintre chestionaţi sunt convinşi că sunetul (fenomenul Audio) devine o parte tot mai importantă a conținutului și a strategiilor comerciale vizând muzica şi radioul;
- 78% dintre respondenţi cred că tehnologiile activate prin voce vor avea un impact semnificativ asupra modului în care publicurile accesează conținutul;
- Știrile „lente” (slow news) vor deveni o temă tot mai importantă - dar există semne de întrebare privind numărul celor care se vor alătura și vor plăti acest fenomen de disidenţă faţă de media mainstream, bazată pe media locale, publicaţii de nişă, ştiinţifice, culturale, educaţionale etc.;
- Creșterea modalităţilor de plăților electronice, automatizate, va împinge tot mai mulți utilizatori ai internetului în afara știrilor de calitate, prin atracţia de divertisment a publicităţii online, ce ar putea duce la evitarea știrilor importante, relevante, fenomen ce duce la adoptarea aplicaţiilor software de blocare a plăților automatizate.
Nic Newman este autorul principal al raportului Reuters Institute şi University of Oxford, care a declarat: "Acesta va fi anul în care reglementarea companiilor de platforme începe să diminueze dezinformarea, să sporească păstrarea confidenţialităţii datelor utilizatorilor şi să crească puterea de piaţă ale media. Între timp, răspândirea conţinutului fals, inducerea în eroare şi a conţinutului extremist vor continua să submineze democrațiile din întreaga lume cu alegeri polarizate, distorsionate, ca în India, Indonezia și Europa, prin tot felul de artificii".
