Banca Comercială Română (BCR), Grupul Industrial Român (GIR), SIF Oltenia și SIF Banat-Crișana au ieșit din acționariatul operatorului POSTelecom, conform documentelor adiționale la actul constitutiv al companiei publicate în Monitorul Oficial. Anterior, BCR avea o cotă de 5% din capitalul social al companiei, GIR - 10%, în timp ce SIF-urile controlau fiecare câte 2,5% din acțiunile operatorului. Cel mai important acționar, Compania Națională Poșta Română (CNPR) are o participație de 80%. POSTelecom are un capital social subscris și vărsat de 21,682 milioane de lei, împărțit în acțiuni cu o valoare nominală de 50 de lei.
Istoricul unei despărțiri
În luna iunie 2005, acționarii companiei au decis diminuarea capitalului social subscris de la 49,5 milioane de lei la 21,682 milioane de lei, prin reducerea valorii nominale a acțiunilor de la 100 lei la 50 lei. Structura actuală a acționariatului companiei include CNPR - 80%, Pronova SRL Galați - 10% și POSTelecom - 10%. BCR figurează încă la Oficiul Național al Registrului Comerțului ca acționar la POSTelecom. Tudor Ciurezu, director general adjunct la SIF Oltenia, a declarat pentru Mediafax că tranzacția privind transferul acțiunilor POSTelecom nu s-a încheiat, iar documentele adiționale la actul constitutiv arată 'o acțiune în forță și un abuz' din partea acționarului majoritar, CN Poșta Română.
'În cursul lunii octombrie, noi am inițiat în justiție o acțiune prin care am solicitat dizolvarea POSTelecom ca urmare a neîndeplinirii obiectului principal de activitate. Pe de altă parte, CNPR s-a arătat dispusă să ne ofere 50% din prețul nominal al unei acțiuni, ofertă respinsă. SIF Oltenia a solicitat răscumpărarea acțiunilor la valoarea nominală', a afirmat Ciurezu, adăugând că la ultima înfățișare instanța a hotărât amânarea procesului pentru 16 martie. Motivul - absența reprezentantului Pronova SRL Galați. 'Dacă vom ajunge la o înțelegere cu Poșta Română, ne vom retrage acțiunea în justiție', a spus Ciurezu. Reprezentantul GIR, Cristian Călinescu, a afirmat că Grupul Industrial Român a vândut participația la POSTelecom către Pronova SRL Galați, prețul acțiunilor fiind unul negociat, fără a da însă detalii despre valoarea tranzacției. Un alt acționar, SIF Banat-Crișana, a vândut participația la POSTelecom 'undeva în cursul lunii decembrie 2005 sau în luna ianuarie 2006', prețul acțiunilor fiind stabilit la valoarea activului net al companiei, potrivit directorului general adjunct al SIF Banat-Crișana, Gabriela Grigore. 'Pentru noi este important că am ieșit dintr-o afacere în care nu am vrut să intrăm, iar suma obținută în urma tranzacției a fost plasată în altă parte', a adăugat Grigore. Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației susțin că proiectul POSTelecom se află într-un avansat stadiu de renegociere a aranjamentelor tehnice și financiare semnate de fosta conducere a CNPR.
'Se au în vedere trei aspecte esențiale, și anume privatizarea viitorului operator POSTelecom, adoptarea unei soluții tehnice cât mai viabile și sustenabile economic, precum și o soluție de finanțare a proiectului care să nu mai implice garanții sau alte angajamente financiare suplimentare din partea părții române', a declarat Florin Bejan, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor. El a estimat că în următoarele luni va fi identificată o soluție pentru POSTelecom. 'Interesul companiei chineze ZTE față de POSTelecom a rămas constant, noi fiind optimiști în privința șanselor de lansare, într-o nouă abordare tehnico-economică favorabilă Poștei Române', a spus Bejan. Reprezentantul MCTI nu a dorit să comenteze asupra modificărilor în structura acționariatului operatorului. 'Nu putem comenta o acțiune care reprezintă voința exclusivă a foștilor acționari minoritari. Retragerea acestora s-a realizat conform prevederilor legale, iar din punct de vedere al potențialului partener de privatizare, procesul de negociere a fost astfel simplificat', a afirmat Bejan.
Înființarea POSTelecom a avut ca scop crearea unei alternative la oferta RomTelecom. În august 2003, reprezentanții Poștei Române au semnat, la Beijing, un memorandum cu China Unicom și Zhongxing Telecommunication Equipment (ZTE) Corporation prin care va vinde companiilor chineze 29% din acțiunile POSTelecom. În baza acordului, partea chineză urma să preia reponsabilități legate de costurile operaționale ale POSTelecom pentru primii doi ani de funcționare și să asigure finanțarea parțială a operațiunilor. De asemenea, a fost încheiat și un contract pentru furnizarea de echipamente între POSTelecom și ZTE Corporation, în valoare de 95 de milioane de dolari. Una din clauzele acordului era garantarea investiției la POSTelecom de către Guvernul României. În iunie 2004 s-a semnat un acord de finanțare între POSTelecom și Banca de Import-Export a Chinei privind finanțarea echipamentelor ZTE necesare infrastructurii operatorului român. Patru luni mai târziu, POSTelecom, China Unicom și ZTE Corporation au semnat un acord de consultanță pentru dezvoltarea rețelei de comunicații a operatorului român. Conform documentului, un grup de specialiști ai China Unicom urma să colaboreze, timp de un an, cu o echipă POSTelecom pentru a oferi consultanță de specialitate și a propune soluții legate de operarea și mentenanța rețelei, strategia de afaceri, planul de marketing, pregătirea personalului și identificarea strategiilor și politicilor necesare desfășurării activității. După alegerile din noiembrie 2004, noul ministru al Comunicațiilor, Zsolt Nagy, a declarat că unul din obiectivele prevăzute în programul de guvernare este privatizarea POSTelecom. Termenul inițial era septembrie 2005, prelungit ulterior pentru anul 2006. MCTI a angajat o companie din Cehia, IAA Sro, pentru a realiza un studiu privind posibilitățile de privatizare sau de relansare a POSTelecom, termenul de finalizare fiind octombrie 2005. POSTelecom a raportat pentru anii 2003 și 2004 pierderi nete de peste 7,7 milioane de lei.
