Accesul la bucla locală este una din temele fierbinți ale accesului la nivel european. În principiu, prin punerea rețelei locale la dispoziția altor companii, se permite unui număr mai mare de jucători să concureze în dezvoltarea de sisteme complementare și servicii cu valoare adăugată, conducând la o mai intensă utilizare a rețelei și la venituri mai mari din rețeaua locală. Dar nici un operator național nu s-a grăbit să își deschidă astfel rețeaua, iar reglementările în domeniu au devenit din ce în ce mai detaliate, chiar cu riscul de a deveni intruzive.
'Prin reglementarea pieței buclei locale, în sensul asigurării accesului necondiționat la aceasta, avem în vedere creșterea potențialului de extindere a serviciilor românești în bandă largă'
Ion Smeeianu, Președintele ANRC, la 'International Broadband Communications Conference' (București, 5-7 octombrie 2004)
Dilema creată pentru operatorii dominanți de reglementările accesului necondiționat la bucla locală poate fi sintetizată astfel: ca unic proprietar al rețelei de locale de transmisie, operatorul dominant poate beneficia de trafic local mărit. În calitate de competitor, însă, poate să nu beneficieze tot atât de mult din furnizarea de echipamente și servicii complementare către alte segmente ale lanțului de furnizare. În plus, majoritatea operatorilor dominanți se mai tem că prețurile reglementate ale elementelor deschise accesului necondiționat vor elimina profitul potențial dintr-un trafic local mărit. Ca urmare, majoritatea operatorilor dominanți tind să privească accesul necondiționat la bucla locală mai mult ca o amenințare decât ca o oportunitate. Dacă nu ar fi fost așa, buclele locale ar fi fost oferite comercial voluntar de ani buni, cum s-a întâmplat la Telenor în Norvegia și cum se prevede că se va întâmpla la Moldcell în Republica Moldova, după cum au declarat reprezentanții autorităților naționale respective la conferința 'Local Loop Technologies' (București 5-7 octombrie). În restul Europei și în SUA, însă, accesul necondiționat la bucla locală a fost impus de autorități, la prețuri reglementate. Pe de altă parte, faptul că majoritatea rețelelor locale și ultima sută de metri de fir către utilizatorul final sunt deținute de fostele monopoluri naționale le-a dat acestora un evident avantaj competitiv pe piață.
Comisia Europeană a început să reglementeze competiția odată cu directivele pe interconectare (97/33/EC și 98/10/EC), în timp ce autoritățile naționale de reglementare din Europa au luat măsuri pentru impunerea accesului deschis la rețele, dar complexitatea problemelor ridicate de accesul la bucla locală continuă să provoace discuții aprinse în industrie. Este și motivul pentru care ANRC a optat pentru o reglementare detaliată a accesului la bucla locală a RomTelecom, menită să preîntâmpine barierele practice pe care RomTelecom le-ar putea crea pentru a crește costurile rivalilor (prin amânări, prețuri prohibitive și condiții de asigurare a echipamentelor și serviciilor complementare).
Deschiderea accesului la bucla locală este considerată în majoritatea țărilor europene din punctul de vedere al accesului la servicii în bandă largă și mai puțin de bandă îngustă (cum ar fi telefonia) și de aceea apare des în discuțiile despre DSL, principala alternativă comercială de broadband fix la modemurile de cablu în lume. (Nu acesta este cazul în România, unde, deocamdată, alternativele predominante la modemurile de cablu sunt conexiunile radio și fibra optică).
Bucla locală - 4 opțiuni
'Bucla locală' se referă la circuitul fizic constituit dintr-o pereche de fire metalice (cupru) torsadate din rețeaua publică de telefonie fixă care conectează punctul de terminare a rețelei de la domiciliul/sediul abonatului la centrala telefonică principală sau un sistem echivalent. Accesul necondiționat la bucla locală este procesul prin care operatorul dominant, cum este RomTelecom, pune la dispoziția altor companii cablurile de cupru ce se întind de la sediul clientului la centrala telefonică.
Iată mai jos cele 4 opțiuni de bază de a obține acces la bucla locală (sau perechile de fire de cupru), așa cum au fost sintetizate de grupul de consultanță britanic Analysys, pe baza documentelor elaborate de autoritățile naționale din Marea Britanie și din Franța în domeniu:
'Bucla locală' se referă la circuitul fizic constituit dintr-o pereche de fire metalice (cupru) torsadate din rețeaua publică de telefonie fixă care conectează punctul de terminare a rețelei de la domiciliul/sediul abonatului la centrala telefonică principală sau un sistem echivalent. Accesul necondiționat la bucla locală este procesul prin care operatorul dominant, cum este RomTelecom, pune la dispoziția altor companii cablurile de cupru ce se întind de la sediul clientului la centrala telefonică.
Iată mai jos cele 4 opțiuni de bază de a obține acces la bucla locală (sau perechile de fire de cupru), așa cum au fost sintetizate de grupul de consultanță britanic Analysys, pe baza documentelor elaborate de autoritățile naționale din Marea Britanie și din Franța în domeniu:
- accesul necondiționat la perechea de fire metalice torsadate
- accesul bitstream
- acces la circuite virtuale permanente
- originarea apelurilor (numită și acces indirect)
Aceste opțiuni diferă în principal prin proximitatea de utilizatorul final a punctului în care operatorii alternativi au acces la rețeaua operatorului de buclă locală și, prin urmare, cât control au primii asupra portofoliului de servicii pe care îl pot oferi clienților. Legată de accesul necondiționat la bucla locală este problema colocării. Înainte de orice deschidere a accesului, fiecare pereche de fire de cupru se întinde de la domiciliul abonatului la un punct primar de conectare, constituit în mod tipic din cutii aflate pe marginea drumului ce conectează firele pornite de la domiciliul clientului la o pereche de fire venite de la repartitorul principal, care poate fi plasat în centrala telefonică sau într-un punct intermediar între punctul primar de conectare și centrala telefonică. Înainte de deschiderea accesului, repartitorul principal este conectat la echipamentul de comutare din centrală.
Accesul necondiționat la perechea de fire de cupru
Prin această opțiune, operatorul național oferă acces la infrastructura sa locală, deschizându-și rețeaua la locația repartitorului principal sau la locația concentratoarelor prin furnizarea de perechi de cupru închiriate către ceilalți operatori licențiați. Aceștia trebuie să își instaleze propriile echipamente în centralele telefonice și să le co-plaseze alături de repartitorul principal al operatorului de buclă locală, în punctul unde se termină perechea de fire de cupru închiriată. Când aleg această opțiune, operatorii alternativi pot oferi atât servicii de bandă largă, cât și de bandă îngustă, inclusiv servicii de voce, prin bucla locală deschisă. Ei taxează clienții și sunt taxați cu o chirie lunară pentru perechile de cupru închiriate. Mai există, de obicei, și unele taxe legate de colocare, pentru chiria pe spațiul din încăperea de colocare și pentru servicii de genul aerului condiționat, alimentarea cu electricitate etc.
Acest tip de acces este cel reglementat de ANRC în prezent, în forma sa de acces total și partajat. Reglemetarea acesului bitstream a fost amânată deocamdată. Tarifele maxime pe care le poate cere RomTelecom de la operatorii alternativi pentru acces la bucla sa locală sunt 59 euro taxă de conectare și o chirie lunară de 8,3 euro în caz de acces total, respectiv 4,2 euro în caz de acces partajat.
În prezent există deja 20 de acorduri de interconectare / linii închiriate între Romtelecom și operatorii alternativi, acorduri ce vor putea fi folosite și pentru accesul la bucla locală, conform declarațiilor lui Radu Tudorache, director de reglementare economică la ANRC. Conform ultimelor statistici de autorizare la ANRC, în România, din 629 de furnizori de acces Internet, 424 raportează furnizarea de servicii de acces radio, 334 prin fire metalice torsadate echivalente serviciilor de tip dial-up, 301 acces prin cablu coaxial și 280 prin linii închiriate.
Prin această opțiune, operatorul național oferă acces la infrastructura sa locală, deschizându-și rețeaua la locația repartitorului principal sau la locația concentratoarelor prin furnizarea de perechi de cupru închiriate către ceilalți operatori licențiați. Aceștia trebuie să își instaleze propriile echipamente în centralele telefonice și să le co-plaseze alături de repartitorul principal al operatorului de buclă locală, în punctul unde se termină perechea de fire de cupru închiriată. Când aleg această opțiune, operatorii alternativi pot oferi atât servicii de bandă largă, cât și de bandă îngustă, inclusiv servicii de voce, prin bucla locală deschisă. Ei taxează clienții și sunt taxați cu o chirie lunară pentru perechile de cupru închiriate. Mai există, de obicei, și unele taxe legate de colocare, pentru chiria pe spațiul din încăperea de colocare și pentru servicii de genul aerului condiționat, alimentarea cu electricitate etc.
Acest tip de acces este cel reglementat de ANRC în prezent, în forma sa de acces total și partajat. Reglemetarea acesului bitstream a fost amânată deocamdată. Tarifele maxime pe care le poate cere RomTelecom de la operatorii alternativi pentru acces la bucla sa locală sunt 59 euro taxă de conectare și o chirie lunară de 8,3 euro în caz de acces total, respectiv 4,2 euro în caz de acces partajat.
În prezent există deja 20 de acorduri de interconectare / linii închiriate între Romtelecom și operatorii alternativi, acorduri ce vor putea fi folosite și pentru accesul la bucla locală, conform declarațiilor lui Radu Tudorache, director de reglementare economică la ANRC. Conform ultimelor statistici de autorizare la ANRC, în România, din 629 de furnizori de acces Internet, 424 raportează furnizarea de servicii de acces radio, 334 prin fire metalice torsadate echivalente serviciilor de tip dial-up, 301 acces prin cablu coaxial și 280 prin linii închiriate.
Accesul bitstream
În această opțiune, operatorii alternativi nu au acces la infrastructura de buclă locală, ci achiziționează acces bitstream (fluxuri de date) de la operatorul de buclă locală. Acesta deține și operează echipamentul de la terminarea perechilor de cupru (în lume, echipamentul DSL este cel mai frecvent folosit pentru rularea de servicii broadband prin perechi de cupru folosite de obicei la servicii de voce) și gestionează frecvențele puse la dispoziția operatorilor alternativi. Operatorii alternativi trebuie să instaleze multiplexori pe lângă echipamentul operatorului de buclă locală, deci problemele de colocare sunt relevante și pentru această opțiune. Accesul bitstrea dă mai puțin control celorlalți operatori licențiați asupra portofoliului de servicii, dat fiind că depind de operatorul de buclă locală pentru acces la lățimea de bandă. Utilizatorul final poate alege pentru una din următoarele soluții:
În această opțiune, operatorii alternativi nu au acces la infrastructura de buclă locală, ci achiziționează acces bitstream (fluxuri de date) de la operatorul de buclă locală. Acesta deține și operează echipamentul de la terminarea perechilor de cupru (în lume, echipamentul DSL este cel mai frecvent folosit pentru rularea de servicii broadband prin perechi de cupru folosite de obicei la servicii de voce) și gestionează frecvențele puse la dispoziția operatorilor alternativi. Operatorii alternativi trebuie să instaleze multiplexori pe lângă echipamentul operatorului de buclă locală, deci problemele de colocare sunt relevante și pentru această opțiune. Accesul bitstrea dă mai puțin control celorlalți operatori licențiați asupra portofoliului de servicii, dat fiind că depind de operatorul de buclă locală pentru acces la lățimea de bandă. Utilizatorul final poate alege pentru una din următoarele soluții:
- să cumpere serviciile de voce de la operatorul de buclă locală și serviciile broadband de la un operator alternativ;
- să cumpere ambele tipuri de servicii de la operatorul alternativ;
- cumpere serviciile de voce de la operatorul alternativ și și serviciile broadband de la operatorul de buclă locală.
Utilizatorul final este taxat separat pentru fiecare serviciu de către operatorul ce furnizează acel serviciu. Accesul bitstream presupune ca operatorul alternativ să colecteze traficul originat de fiecare utilizator final de la locația repartitorului principal/concentratorului.
Acces la circuite virtuale permanente
În această variantă, operatorii alternativi pot cumpăra un serviciu de conectare prin circuite virtuale permanente (CVP) pornind de la unul din comutatoarele de date ale operatorului local. Traficul generat de utilizatorii finali ai operatorului alternativ este optimizat (groomed) și transmis spre punctul de prezență (POP) al acestuia prin CVP.
Ca și în cazul accesului bitstream, utilizatorul final poate alege între operatorul alternativ și cel de buclă locală pentru asigurarea serviciilor de bandă largă și îngustă. Odată alegerea făcută, aceasta nu poate fi suprapusă cu o altă combinație de furnizare pentru apeluri individuale ocazionale (ca în cazul originării unui apel) și nu este nevoie de un cod de selectare a operatorului. Accesul CVP diferă de accesul bitstream prin faptul că operatorul de buclă locală preia responsabilitatea pentru routarea traficului de la centrala locală în rețeaua operatorului alternativ (prin conexiunea CVP). Operatorul alternativ primește un trafic optimizat (groomed) de la utilizatorii săi finali și nu traficul colectat de la fiecare linie de utilizator final ca în varianta anterioară.
Interconectarea (originarea apelului)
Acesta este același serviciu ca și originarea apelurilor sau accesul indirect pentru serviciile de voce, dar extins la serviciile de bandă largă. Utilizatorii finali ai operatorului alternativ au liniile de acces furnizate de operatorul de buclă locală pentru toate apelurile lor, dar pentru anumite tipuri de apeluri ei formează un cod de selecție a operatorului, routând apelurile mai departe către rețeaua unui operator alternativ prin intermediul comutatorului operatorului de buclă locală. Acesta din urmă colectează apelurile și le routează către rețeaua operatorului alternativ căruia îi aparține codul de selecție și îl taxează pe acesta, care la rândul lui își taxează clienții. Operatorii alternativi sunt liberi să stabilească prețurile cu amănuntul, dar depind de operatorul de buclă locală pentru calitatea și varietatea serviciilor pe care le oferă. Utilizatorii finali continuă să plătească chiria lunară pentru linie către operatorul de buclă locală de la care continuă să cumpere servicii de bandă îngustă (de exemplu, voce).
Acesta este același serviciu ca și originarea apelurilor sau accesul indirect pentru serviciile de voce, dar extins la serviciile de bandă largă. Utilizatorii finali ai operatorului alternativ au liniile de acces furnizate de operatorul de buclă locală pentru toate apelurile lor, dar pentru anumite tipuri de apeluri ei formează un cod de selecție a operatorului, routând apelurile mai departe către rețeaua unui operator alternativ prin intermediul comutatorului operatorului de buclă locală. Acesta din urmă colectează apelurile și le routează către rețeaua operatorului alternativ căruia îi aparține codul de selecție și îl taxează pe acesta, care la rândul lui își taxează clienții. Operatorii alternativi sunt liberi să stabilească prețurile cu amănuntul, dar depind de operatorul de buclă locală pentru calitatea și varietatea serviciilor pe care le oferă. Utilizatorii finali continuă să plătească chiria lunară pentru linie către operatorul de buclă locală de la care continuă să cumpere servicii de bandă îngustă (de exemplu, voce).
Colocarea
Toate cele 4 opțiuni reclamă un fel sau altul de colocare a echipamentelor operatorului alternativ în clădirile operatorului de buclă locală sau cel puțin într-o locație apropiată. Există 2 variante de colocare a echipamentelor:
Colocarea fizică. Echipamentul operatorului alternativ este fizic plasat în una din clădirile operatorului de buclă locală. Cutia de colocare este plasată într-o cameră de colocare, la care operatorul alternativ are acces pentru a asigura mentenanța echipamentului. În unele cazuri, operatorilor alternativi li se poate interzice accesul la camera de colocare și trebuie să se bazeze pe operatorul de buclă locală să aibă grijă de echipamentul lor (prin acord contractual). În România, ANRC a prevăzut detaliul și a impus accesul liber la camerele de colocare ale RomTelecom, cu posibilitatea ca acesta să oblige la însoțirea de către ofițeri de pază sau alți reprezentanți proprii autorizați în locațiile sale cu restricții de securitate.
Colocarea la distanță. În această variantă, camerele de colocare se află în exteriorul clădirilor operatorului de buclă locală (de obicei, imediat lângă). Legătura între camera de colocare și clădirea operatorului de buclă locală poate fi cumpărată de la un furnizor de linii închiriate sau pot face parte din contractul de colocare.
Toate cele 4 opțiuni reclamă un fel sau altul de colocare a echipamentelor operatorului alternativ în clădirile operatorului de buclă locală sau cel puțin într-o locație apropiată. Există 2 variante de colocare a echipamentelor:
Colocarea fizică. Echipamentul operatorului alternativ este fizic plasat în una din clădirile operatorului de buclă locală. Cutia de colocare este plasată într-o cameră de colocare, la care operatorul alternativ are acces pentru a asigura mentenanța echipamentului. În unele cazuri, operatorilor alternativi li se poate interzice accesul la camera de colocare și trebuie să se bazeze pe operatorul de buclă locală să aibă grijă de echipamentul lor (prin acord contractual). În România, ANRC a prevăzut detaliul și a impus accesul liber la camerele de colocare ale RomTelecom, cu posibilitatea ca acesta să oblige la însoțirea de către ofițeri de pază sau alți reprezentanți proprii autorizați în locațiile sale cu restricții de securitate.
Colocarea la distanță. În această variantă, camerele de colocare se află în exteriorul clădirilor operatorului de buclă locală (de obicei, imediat lângă). Legătura între camera de colocare și clădirea operatorului de buclă locală poate fi cumpărată de la un furnizor de linii închiriate sau pot face parte din contractul de colocare.
