Anul 2006 se anunța a fi exponențial pentru industriile IT&C ale României însă s-a dovedit a se termina catastrofal, atât pentru MCTI, cât și pentru ANRC. Totul a pornit încă din cursul lunii iunie 2006, când DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) a primit din partea serviciilor secrete o sesizare despre existența unei grupări de criminalitate organizată, în jurul cetățeanului bulgar Stamen Stancev, consultant al unei societăți bancare internaționale pentru afaceri derulate în România. Din rețeaua Stancev fac parte mai mulți demnitari și funcționari publici din instituțiile centrale cu atribuții în domeniul privatizării. 'Scopul grupării era acela de a obține, în afara cadrului oficial, date și documente de natură a periclita securitatea statului', informa Ministerul Public în legătură cu acest caz. Vă prezentăm mai departe developarea unui film complicat, cu multe coincidențe, ce fac acest subiect foarte greu de analizat.
Istoria unui dosar de spionaj
Mai apoi, pe 22 noiembrie, atunci când Procurorii DIICOT au dispus începerea urmăririi penale față de Mihai Radu Donciu - consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului. Donciu e membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) și a făcut parte din comisiile de selectare a consultanților pentru privatizarea Poștei Române și SN Radiocomunicații. Alături de Donciu, procurorii au dispus începerea urmăririi penale față de Stamen Stancev - consultant internațional, Mihai Dorinel Mucea - adjunctul șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și Robert Neagoe - directorul Direcției Juridice a OPSPI. Procurorii DIICOT i-au mai pus sub acuzare și pe Mircea Călin Flore - reprezentant permanent în România al unei societăți de consultanță bancară, Oral Mustafa, Michal Susak - consultant internațional și Vadim Benyatov Don - consultant internațional, toți fiind acuzați de infracțiuni care aduc atingere securității naționale. Reacția MCTI a fost rapidă: 'Comisia juridică din cadrul ministerului va elabora un ordin prin care Mihai Radu Donciu va fi suspendat din aceste comisii. El nu poate fi însă suspendat din funcția de consilier, atât timp cât învinuirile nu sunt confirmate de o hotărâre judecătorească', susținea, pe 22 noiembrie, ministrul MCTI, Zsolt Nagy. Peste alte 4 zile, pe 27 noiembrie, Nagy avea să declare că s-a întâlnit de mai multe ori cu Stamen Stancev, dar nu-și amintește în ce calitate s-a prezentat bulgarul sau interesele cărei companii le reprezenta. 'În calitate de ministru al MCTI, am avut mai multe întâlniri cu numeroși consultanți, aceștia fiind interesați de intențiile Ministerului cu privire la privatizările care urmau să demareze în acest an', pretindea Nagy. Acesta adaugă față de implicarea numelui său în scandalul privind scurgerea informațiilor: 'Cu siguranță că e un demers politic dacă sunt vizați doi miniștri și numele lor sunt implicate fără a fi avut o dovadă în acest sens', declara Nagy.
Care sunt acuzele la adresa lui Donciu?
Pe baza informațiilor obținute de Stamen Stanchev de la Radu Mihai Donciu și transmise directorului CA-IB Corporate Finance Beratungs GmbH, Klaus Requat, societatea austriacă a acumulat un punctaj ce i-a permis adjudecarea licitației în dauna altor trei consorții calificate în finală, au afirmat sursele citate. În baza informațiilor primite de la Donciu, CA-IB Corporate Finance Beratungs GmbH a majorat onorariul de angajare la 175.000 de euro, iar comisionul de succes a fost diminuat la 1,95%, ceea ce a condus la creșterea punctajului acordat companiei austriece de comisia de licitație a MCTI. Sursele au mai spus că, la sugestia lui Donciu, firma austriacă și-a îmbunătățit oferta tehnică prin crearea unui consorțiu, prin cooptarea casei de avocatură Mușat&Asociații. Donciu a mai acționat, prin intervenții la nivelul ministrului Comunicațiilor, pentru întârzierea publicării anunțului privind consultantul financiar ales în restructurarea activității la CN Poșta Română, precum și pentru modificarea ofertei Credit Suisse First Boston (CSFB) astfel încât grupul financiar-bancar să câștige licitația. Referitor la selectarea consultantului pentru listarea la bursă a pachetului de acțiuni Romtelecom deținut de statul român, sursele judiciare au afirmat că Donciu a furnizat informații confidențiale lui Mircea Călin Florea, reprezentantul permanent al CSFB în România. Potrivit surselor, după stabilirea consultantului, reprezentanții Ministerului Comunicațiilor au acceptat, în baza susținerii din partea lui Donciu, cooptarea de către CSFB a casei de avocatură 'Badea, Georgescu și Asociații', demers contestat de contracandidații consorțiului câștigător, afirmă sursele. Partea română a acceptat propunerea CSFB, care a solicitat un comision de 1,4% din valoarea totală a tranzacției, deși alte firme au avansat oferte mai bune, de 0,95%, cum ar fi cazul consorțiului Union Bank of Switzerland, ING Securities și Central Europe Trust Company, au mai spus sursele. Concluzia: consilierul ministerial Mihai Radu Donciu e acuzat de trădare prin trasmitere de secrete, de aderare la un grup infracțional organizat ce acționează în mod coordonat pentru divulgarea unui secret economic și de concurență neloială. Donciu e suspendat astfel din funcția de consilier al ministrului Comunicațiilor pe toată durata cercetării penale.
Acuzele PD intră și ele în joc
Pe 28 noiembrie, în contextul anchetei penale declanșată de autorități în cazul privatizării SC Electrica Muntenia Sud SA și a informațiilor referitoare la activitatea grupului infracțional organizat legată de MCTI, deputatul Liviu Nistoran cere suspendarea procesului de privatizare al CN Poșta Română, Romtelecom, SN Radiocomunicații. 'Voi începe demersurile de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă, care să stabilească dacă au existat nereguli în procesul de selecție al consultanților privatizărilor societăților din subordinea MCTI, Poștă, Romtelecom și Radiocomunicații' a declarat Nistoran. Potrivit acestuia, mai mulți funcționari publici, printre care și un consilier al ministrului Zsolt Nagy, sunt acuzați de acte de spionaj industrial în favoarea unor firme străine. Grupul infracțional era condus de un cetățean bulgar, suspecții oferind informații confidențiale, considerate secret de serviciu unor firme străine. Printre companiile ce au beneficiat de servicii se numără Credit Suisse First Boston Ltd. din Londra. Compania britanică se pare că a primit informații confidențiale, prin intermediul rețelei de la Mihai Radu Donciu, consilier al ministrului Zsolt Nagy, care a favorizat-o în câștigarea selecției de oferte pentru consultanța vânzării acțiunilor Romtelecom. 'Doresc înființarea unei comisii parlamentare care să ancheteze felul în care s-a desfășurat procesul de privatizare a CN Poșta Română, Romtelecom și SN Radiocomunicații. Până în momentul în care vom avea niște rezultate cer suspendarea procesului de privatizare. Este necesar să știm care sunt persoanele implicate și ce prejudiciu a avut de suferit Statul Român', a concluzionat deputatul PD, Liviu Nistoran.
Zsolt Nagy: Donciu nu a avut
acces la informații clasificate la MCTI
De Ziua Națională, la 1 decembrie, ministrul Nagy declara că scandalul legat de selecția consultanților la Romtelecom și Radiocomunicații ar fi putut fi evitat dacă serviciile de informații i-ar fi spus de implicarea lui Donciu, despre care afirmă că nu a avut acces la informații clasificate. 'Singurele documente cu care acesta a lucrat au fost cele privind aceste selecții de consultanți financiari. Documentația respectivă este întreagă, a fost verificată și sigilată și se află la corpul de control al Ministerului Comunicațiilor', a spus Nagy. Donciu a fost arestat preventiv, pentru o perioadă de 20 de zile, alături de alte trei persoane în dosarul privatizărilor. Ministerul Comunicațiilor a anunțat că a transmis scrisori către Credit Suisse First Boston (CSFB) și CA~IB Corporate Finance Beratungs prin care solicită, cu acordul părților, anularea contractelor încheiate pentru listarea la Bursă a Romtelecom și, respectiv, privatizarea SN Radiocomunicații. Ministrul MCTI a declarat că situația în care se află este 'neverosimilă' și că nu a fost informat oficial despre solicitarea procurorului general. 'Mi se pare neverosimil tot ce mi se întâmplă. La privatizarea SN Radiocomunicații și la listarea Romtelecom la bursă au fost selectați doar consultanții, însă până acum nu s-a plătit nici un ban. Dacă cele două procese erau strategice și rezultatul lor ar fi afectat siguranța națională, ar fi trebuit să fiu informat', a afirmat Nagy. Procurorul general al României a cerut, pe 5 decembrie, avizul Comisiei pentru analiza faptelor săvârșite de unii membri ai Guvernului, pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Economiei Codruț Șereș și a ministrului Comunicațiilor Zsolt Nagy, în cadrul anchetei privind privatizările. Laura Codruța Kovesi, procurorul general al României, a cerut avizul Comisiei de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale a celor doi în cauza în care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) fac cercetări cu privire la privatizări.
OTE și MCTI amână listarea Romtelecom la bursă
Acționarii operatorului Romtelecom, grupul elen OTE și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, conveneau, într-o întâlnire din 2 noiembrie, amânarea listării Romtelecom la bursă, întrucât condițiile de pe piață nu sunt favorabile. Oferta publică inițială, prevăzută pentru prima parte a anului viitor, a fost amânată pe termen nedeterminat, se arată într-un comunicat al OTE transmis, pe 5 decembrie, Bursei de Valori din Atena. OTE precizează că reprezentanții celor doi acționari ai companiei, ministrul MCTI, Zsolt Nagy, și președintele OTE, Panagis Vourloumis s-au întâlnit, la 2 noiembrie, la sediul ministerului, pentru a discuta stadiul ofertei. 'După analizarea condițiilor pieței, s-a ajuns la un acord privind amânarea ofertei publice inițiale, fără stabilirea unei noi date sau a unui calendar', se spune în comunicat. Consiliile Directorilor de la Romtelecom și OTE au fost anunțate imediat, afirmă compania elenă, ce menționează că măsura nu afectează nici valoarea OTE și nici a Romtelecom. OTE deține 54% din acțiunile operatorului român de telefonie fixă, iar statul român are în proprietate, prin intermediul Ministerului Comunicațiilor, circa 46% din titluri.
Procurorii îi suspectează pe Șereș și Nagy de 'contribuție' la trădare
Procurorii Parchetului instanței supreme îi suspectează pe miniștrii Codruț Șereș și Zsolt Nagy de 'contribuție' la comiterea faptelor de care sunt acuzați funcționarii ministeriali Dorinel Mucea și Mihai Donciu și consultanții Stamen Strancev și Vadim Benyatov. 'Există posibilitatea ca miniștrii să fi avut o contribuție la comiterea faptelor pentru care se efectuează cercetări în dosarul privatizărilor', susțin anchetatorii. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Public, Robert Cazanciuc, a declarat, pentru 'Comunicații Mobile', că procurorii nu au făcut o încadrare juridică a faptelor celor doi miniștri, aceasta putându-se realiza numai în momentul în care se va primi avizul favorabil solicitării înaintate Președinției. Oficialul Ministerului Public a precizat că solicitarea către Comisia specială a Președinției s-a făcut, deoarece 'există indicii cu privire la comiterea unor infracțiuni privind siguranța națională'. Totodată, judecătorul arată că persoanele menționate s-au implicat în promovarea unui act normativ pentru vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile 'Petrom' din portofoliul MEC- OPSPI în favoarea Asociației Salariaților (PAS) Petrom în privatizarea CN Radiocomunicații SA București în adjudecarea de către CSFB a licitației internaționale organizate de MEC pentru consultanța în vederea vânzării prin listare prin bursă a pachetului de acțiuni (circa 46%) deținut de statul român la SC 'Romtelecom' SA. Magistratul mai notează că pentru transmiterea informațiilor economice s-au folosit mesaje codificate între Stanchev și ceilalți inculpați. De exemplu, acuzații au convenit ca menționarea în cadrul convorbirilor telefonice a celor doi demnitari - ministru Economiei, Codruț Șereș și ministrul Comunicațiilor, Zsolt Nagy - să se facă sub nume de cod. Astfel, pentru cei doi erau folosite apelativele 'Schumacher' și 'Hakiner' (numele a doi piloți renumiți în cursele de formula unu). Potrivit unor informări SRI, atașate la dosarul procurorilor, cetățeanul bulgar Stamen Stanchev ar fi avut o serie de întâlniri în țară și în străinătate cu responsabili din Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) și cel al MCTI, pentru a obține date despre ofertele înaintate de firmele concurente referitoare la adjudecarea licitațiilor de privatizare a companiei Electrica Muntenia Sud, precum și despre privatizarea SN Radiocomunicații și a CN Poșta Română.
CA IB: nu există nereguli în selecția consultantului pentru privatizarea SNR
CA IB Corporate Finance Beratungs, consultantul ales pentru privatizarea SNR, afirmă că procesul de selecție s-a desfășurat cu profesionalism și a respectat toate prevederile legale. 'Suntem pe deplin convinși că procesul a fost tratat, cel puțin în ceea ce privește CAIB Corporate Finance Beratungs GmbH, cu maximum de profesionalism. Nu avem cunoștință de nici un fapt care să conducă la alte interpretări', se arată într-un comunicat al companiei din 7 decembrie. MCTI a cerut recent companiei amânarea intrării în derulare a contractului semnat în luna noiembrie, până la clarificarea situației privind o anchetă a Parchetului asupra mai multor persoane implicate în selecția consultanților. CA IB spune că nici un oficial sau consultant al MCTI nu ar fi putut cunoaște oferta financiară a celorlalți concurenți, în condițiile în care procesul de selecție a implicat o singură rundă de ofertare, iar propunerile au fost depuse în plicuri sigilate, în ultima zi stabilită de MCTI. 'Credem cu tărie că nu au existat nici un fel de nereguli la selectarea consultantului pentru privatizare. Procesul s-a derulat într-o manieră profesionistă și conform tuturor prevederilor legale', afirmă CA IB. Consultantul menționează că a depus, potrivit relatărilor din presă, oferta cea mai bună din punct de vedere financiar, diferența față de următorul clasat fiind de 3% din valoarea tranzacției. Astfel, statul român a selectat cea mai bună ofertă și va economisi milioane de dolari, se mai spune în comunicat. Contractul semnat prevede un onorariu fix de 150.000 euro pe o durată de un an și un onorariu variabil, reprezentând 1,95% din valoarea de vânzare a companiei. SNR, controlat în totalitate de statul român, prin MCTI, este principalul furnizor de servicii de radiocomunicații din România. Anul trecut, compania obținea o cifră de afaceri de 244,57 milioane de lei (67,6 milioane de euro) și un profit brut de peste 190.000 lei.
Ministrul Nagy nu vrea să demisioneze
Ministrul Nagy Zsolt a declarat pe 7 decembrie, la Sfântu Gheorghe, că nu intenționează să se suspende din funcția deținută pentru că se consideră nevinovat. 'Am aflat din presă că a fost sesizată comisia specială de la Palatul Cotroceni, cu siguranță această comisie va analiza documentele înaintate de Parchet, sper să fiu invitat să-mi pot prezenta și eu punctul de vedere, să susțin încă o dată ideea că la Ministerul Comunicațiilor nu s-a făcut nici o privatizare, s-au desfășurat doar niște licitații deschise internaționale privind selecția unor consultanți în vederea unor listări pe bursă sau pentru elaborarea unor strategii de privatizare. Aceste contracte nici nu și-au început derularea, nu s-a efectuat nici o plată pentru aceste contracte, aștept să văd care sunt învinuirile ce mi se aduc'. Întrebat dacă scandalul în care este implicat nu are un caracter politic, Nagy a spus că nu este sarcina sa să aprecieze aceste lucruri, subliniind însă că imaginea sa este afectată de un scandal ce durează de două săptămâni fără să știe de ce este învinuit. De asemenea, Nagy a spus că nu intenționează să se suspende din funcția de ministru fiindcă nu se simte vinovat. 'Este decizia președintelui țării dacă dă aviz favorabil și dacă decide și suspendarea sau nu, dar din proprie inițiativă nu o voi face, deoarece nu am greșit cu nimic', a spus Nagy Zsolt. Consilierul prezidențial Adriana Săftoiu a declarat că președintele Traian Băsescu a hotărât, în baza Legii 115 din 1999 privind răspunderea ministerială, întrunirea comisiei speciale constituită pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către membrii Guvernului, decizia fiind luată ca urmare a sesizării procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție privind începerea urmăririi penale împotriva miniștrilor Codruț Șereș și Zsolt Nagy.
Zsolt Nagy la Comisia specială de la Cotroceni
Ministrul Zsolt Nagy s-a prezentat, pe 12 decembrie, la Palatul Cotroceni, pentru a se întâlni cu membrii Comisiei speciale constituite pentru cazul său și al fostului ministru al Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, ne-au declarat surse oficiale. Ministrul Nagy s-a întâlnit, preț de circa o oră, și cu președintele Băsescu, în spatele ușilor închise. Sursele noastre au putut să ne spună doar că, după întrunire, ministrului Nagy i-ar mai fi revenit puțin surâsul pe buze. Conservatorul Codruț Șereș, în schimb, a refuzat să se prezinte la comisia de la Cotroceni, preferând ca avocatul Sergiu Andon - deputat PC - să fie prezentat în locul său. Avocatul a depus un memoriu prin care ministrul demisionar al Economiei nu recunoaște Comisia specială constituită pentru cazul său și al ministrului Zsolt Nagy de la UDMR. 'Ministrul Șereș trebuie anchetat de Parchet, de justiție, nu de această Comisie. M-am prezentat în locul său astăzi (luni - n.r.), iar dacă domnul Șereș va mai fi chemat la Comisie vom proceda la fel, mă voi prezenta în locul lui', a spus Andon. Consilierul prezidențial Adriana Săftoiu a declarat că președintele Traian Băsescu a hotărât, în baza Legii 115 din 1999 privind răspunderea ministerială, întrunirea comisiei speciale constituită pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către membrii Guvernului, decizia fiind luată ca urmare a sesizării procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție privind începerea urmăririi penale împotriva miniștrilor Șereș și Nagy. Comisia specială de la Cotroceni, convocată ca urmare a solicitării procurorului general al României de începere a urmăririi penale împotriva miniștrilor Codruț Șereș și Zsolt Nagy s-a întrunit, pe 14 decembrie, în prima ședință. Surse oficiale ne-au declarat că documentația are 61 de volume, fiecare volum cu câte circa 700 de file, iar tot acest material voluminos trebuie analizat, comisia urmând astfel să se întrunească zilnic.
Nagy neagă că ar fi verificat dacă telefoanele acuzaților sunt ascultate
Pe 14 decembrie, ministrul Zsolt Nagy revine cu o declarație în media și neagă că ar fi verificat dacă telefoanele persoanelor implicate în dosarul privatizărilor din domeniul energetic sunt ascultate, susținând că MCTI nu dispune de mijloace tehnice de ascultare a telefoanelor. 'Nu am făcut niciodată un astfel de demers: nu am avut nici motivația, nici mijloacele și nici posibilitatea de a verifica dacă unele telefoane sunt sau nu ascultate', susține vehement Nagy. El a caracterizat informațiile privind ascultarea telefoanelor drept 'o nouă invenție' și 'o deducție bazată pe convorbirile purtate de terți'. Potrivit Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Nagy a verificat permanent dacă discuțiile telefonice ale acuzaților de spionaj și constituire a unui grup infracțional sunt monitorizate. Curtea de Apel București lua în discuție, pe 14 decembrie, propunerea procurorilor privind prelungirea mandatelor de arestare în dosarul privatizărilor din sectorul energetic, în baza unor noi probe, la dosar fiind anexate transcrieri ale unor convorbiri privind implicarea ministrului Nagy. Curtea de Apel București va judeca propunerea procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prelungirea mandatelor de arestare ale românilor Dorinel Mucea și Radu Donciu, precum și ale consultanților străini Stamen Stanchev și Vadim Benyatov. Dosarul de spionaj economic deja are 61 de volume, respectiv aproximativ 42.000 de file. Mandatele de arestare preventivă ale celor patru expiră în 18 decembrie, iar decizia Curții mai poate fi contestată doar la instanța supremă. Potrivit referatului Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în 28 august, Stamen Stancev i-a cerut lui Gabor Kerekes (vicepreședinte UDMR) să verifice dacă telefoanele sale sunt ascultate în România. 'De obicei, Schumi (Zsolt Nagy, n.r.) verifică mereu. Pentru că nu contează că sunt bulgar, dar nu pot să-mi urmărească telefonul de Austria', se arată în propunerea procurorilor de prelungire a arestului preventiv a celor patru persoane. Potrivit procurorilor, Stamen Stanchev avea convingerea că dacă el și ceilalți membri ai grupului folosesc cartele telefonice din Austria sau Marea Britanie, nu pot fi interceptați de autoritățile române. Totodată, din documentele anchetatorilor rezultă rolul ministrului Zsolt Nagy de a verifica tot timpul dacă membrii grupului sunt monitorizați în ceea ce privește convorbirile telefonice. În nota de transcriere a interogatoriului numărul 1427731/39 din 9 decembrie 2006, Stanchev descrie modalitatea în care recrutează oamenii și îi plasază în poziții cheie în instituțiile centrale în ale cărei portofolii se află unități importante supuse procesului de privatizare. 'Am început să-i fac pe oameni să se simtă bine atunci când sunt cu mine și am constatat că funcționează. Nu le sunt prieten. Oamenii mă respectă, se simt apropiați de mine, dar nu simt că eu le sunt apropiat. Și atunci se luptă tot timpul să se apropie de mine, iar eu păstrez întotdeauna distanța', se arată în transcrierea audierii lui Stanchev referitoare la ministrul Nagy. Radu Donciu era considerat de Stancev drept unul dintre cei mai buni oameni ai lui. 'Radu este foarte bine școlit. A fost director general la Rompetrol. Atunci când au avut loc schimbările politice - el nu este politician - Dinu Patriciu și un alt tip, pe nume Doru Bădulescu de la PSD, au făcut o înțelegere ca Doru să-l ia pe Radu să lucreze pentru el și așa l-au scos din Rompetrol și l-au pus să lucreze pentru Doru', potrivit transcrierii. De asemenea, Stanchev a relatat contextul în care Radu Donciu a ajuns să lucreze cu ministrul Nagy: 'Am discutat cu ministrul Comunicațiilor și i-am spus: 'am făcut câteva privatizări cu Radu, este un tip foarte bun și cred că ați putea lucra împreună. Acum, Radu este consilier și șef al Agenției de privatizare din minister, ministrul este foarte mulțumit de el', a spus bulgarul. 'În România, în acest moment, sunt singurul care face munca asta pe care o fac eu. Nu pot să spun că controlez, dar conduc tot Ministerul Economiei - energie, resurse, minerit, comerț. Nu mi se poate întâmpla nimic pentru că nu deranjez pe nimeni. Eu doar îi ajut. Îmi ascultă telefoanele, dar nu-mi pasă. Oamenii care lucrează cu mine sunt fericiți, pentru că eu îi protejez. Bineînțeles, nu sunt sărac, sunt bogat, știu asta', se arată în transcrierea inclusă în referatul procurorilor prin care aceștia cer prelungirea mandatului de arestare. Fostul ministrul al Economiei, Codruț Șereș, a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poșta Română. Stamen Stanchev (39 de ani), cetățean bulgar cu domiciliul în Austria, Vadim Benyatov Don (41 de ani), cetățean american de naționalitate rusă, cehul Michael Susak (42 de ani) și Mircea Călin Flore (30 de ani) sunt acuzați de spionaj și de constituirea unui grup infracțional organizat care acționa în mod coordonat pentru divulgarea unui secret economic și de concurență neloială. Mircea Călin Flore și Michal Susak sunt cercetați în lipsă de procurorii DIICOT, ambii locuind în afara României. Totodată, funcționarii ministeriali Mihai Dorinel Mucea (59 de ani), fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), Mihai Radu Donciu (51 de ani), consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Robert Marius Neagoe (31 de ani) sunt acuzați de trădare prin trasmitere de secrete și de constituirea unui grup infracțional organizat care acționează în mod coordonat pentru divulgarea unui secret economic și concurenței neloiale. Turcul Oral Mustafa (38 de ani) este acuzat de complicitate la spionaj și de constituirea unui grup infracțional.
Ministrul MCTI solicitase mai de mult o discuție cu parlamentarii din comisii
'Ministrul Zsolt Nagy a solicitat el însuși, în urmă cu mai mult timp, o întrevedere cu membrii Comisiei ITC din cadrul Parlamentului pentru a le prezenta acestora activitatea ministerului pe parcursul anului 2006 și pentru a le oferi detalii despre subiectele de interes pentru aceștia, printre care și ancheta desfășurată în cazul unuia dintre membrii comisiei de selecție și evaluare a consultanților', anunță pe 14 decembrie un comunicat al MCTI. Deputatul PD Liviu Nistoran a afirmat, pe 14 decembrie, că ministrul Nagy va fi audiat de Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților, unde va da explicații cu privire la implicarea sa în dosarul referitor la listarea la bursă a acțiunilor Romtelecom. Ministerul susține că nu a fost informat oficial despre înființarea unei asemenea comisii de anchetă parlamentară în cazul procesului de selecție a consultanților pentru privatizările din domeniu. Procurorii au făcut demersuri pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Nagy, suspectat că a contribuit la comiterea unor infracțiuni în cazul unor privatizări. În dosarul respectiv este urmărit penal consilierul MCTI Radu Donciu, cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministerului.
Concluzia: avem numai 300 de capitaliști și 21 de milioane de fomiști
Mixajul aleatoriu între factorii economici și politici, plus nepregătirea pentru situații de criză și înconjurarea cu 'consilieri' recomandați de tot felul de binevoitori, poate duce la fapte grave de corupție la MCTI. De exemplu, oricât ne-am strădui, nu puteam afla de pe website-ul MCTI cine sunt consilierii personali ai ministrului MCTI. Din informațiile noastre, Dragoș Chivu un alt consilier personal al ministrului Nagy, este în același timp și Business Development Manager la Nokia Network Romania.
Plasarea în chiar coasta ministrului MCTI a unor oameni care în același timp sunt și manageri la mari companii private, poate duce lesne la corupție, trafic de influență și afaceri în dauna statului român. Între trafic de influență și lobby e o linie de demarcație foarte fină, care în lipsa unei legi a lobby-ului în România poate aduce foarte multe nume sonore după gratiile pușcăriilor. Dar de aici până la trădare și spionaj e cale lungă și întregul dosar este mai degrabă unul pentru senzaționalismul mass media bulevardiere, decât unul pentru analiza specialiștilor. Conform principiului 'nu contează ce știi, ci pe cine știi', tot acest dosar este o fotografie ne-echivocă a lipsei de coerență a privatizărilor guvernamentale și a lipsei de procedură în transferul averii publice în sfera privată.
În cei 17 ani scurși de la Revoluția de la Timișoara aceasta a fost procedura de devalizare metodică a statului comunist și de transfer al proprietății în conturile noilor capitaliști.
Acum, când avem topurilor îmbogățiților 'de război', Procuratura Generală poate trece imediat la treabă. Lista există, urmează verificarea și validarea, ori infirmarea legalității averilor primilor 300 de capitaliști din România. Cât de actuală e învățătura lui Seneca, preceptorul de acum 2000 de ani al Împăratului roman Nero, 'Auri sacra fames' (Blestemata foame de aur!).
