Înainte de orice comentarii, să vedem ideile ce stau la baza NetCity. Orice municipalitate se gândește în aceste zile că dacă ar beneficia de o infrastructură de telecomunicații pe fibră optică, afacerile din acel oraș ar crește spectaculos. În teorie lucrurile așa ar trebui să stea. În practică, însă, România și Bucureștiul în special beneficiază de o suită de rețele, care mai de care mai moderne. Problema gravă este că până acum nici o instituție a statului, cu atât mai puțin a privaților, nu a putut realiza o strategie de sistematizare coerentă a resurselor pieței. Până atunci, eforturile unilaterale și răzlețe par mai degrabă afaceri ale unor grupuri de interese. Să vedem, așadar, punctele de vedere ale actorilor proiectului NetCity.
'Am o obligație '“ să dau drumul la parteneriate între municipalitate și sectorul privat care să constituie și surse de venit pentru municipalitate. Proiectul NetCity este unul curajos, în 3 etape '“ prima etapă vizează 1350 de străzi din zona principală a Bucureștiului, pe care sperăm să o finalizăm până la sfârșitul anului 2008, dar conceptul este unul pe bucle funcționale locale care permite punerea în funcțiune treptată a întregului sistem', a declarat primarul Videanu la conferința Metropolitan Area Networks din 10-12 octombrie. E vorba de un sistem de o siguranță maximă proiectat pentru 3 nivele de reprezentanță și care are posibilitatea de a fi upgradat ori de câte ori este nevoie. Celelalte două etape vizează extinderea rețelei metropolitane până la nivelul anticipat de studiile făcute de Centrul de Planificare Urbană Metropolitană a Municipalității de a fi zona metropolitană a Bucureștiului. Am un regret legat de faptul că mi-aș fi dorit ca în acest parteneriat competiția să fi fost mai puternică, dar nu mai puteam aștepta, iar până la sfârșitul acestui an vom ști, probabil, cine este partenerul municipalității.
Municipalitatea are obligația de a oferi servicii de calitate cetățenilor ei, iar rețeaua metropolitană va pune la dispoziția cetățenilor posibilitatea de a se informa despre tot ceea ce înseamnă serviciu public, nemaifiind nevoie de deplasarea cetățeanului la diverse puncte de interes public ale Bucureștiului. Nu avem, însă, intenția să oferim acces gratuit la Internet. Toată structura care vizează serviciile publice va fi corelată prin aceste rețele, astfel încât să ofere online servicii de care bucureștenii au nevoie. Apoi, un alt lucru care a determinat legalizarea acestei rețele este aspectul urbanistic al orașului, având în vedere că majoritatea rețelelor construite până în momentul de față sunt ilegale și creează un aspect dezagreabil Bucureștiului prin înșiruirea firelor pe stâlpii și copacii din oraș. Având în vedere investiția pe care municipalitatea și-o asumă, reabilitatea infrastructurii este extrem de importantă și pentru rezolvarea acestei probleme a rețelelor supraterane. Pe de altă parte este o sursă de venit importantă pentru municipalitate pentru că nu putem sta indiferenți așteptând ca resursele noastre să se constituie numai din taxele și impozitele plătite de cetățeni. Acestea sunt cele 3 atribute importante care ne-au determinat să demarăm proiectul rețelei administrative NetCity, conchide Videanu.
3 consorții în finală
Am depășit etapa de precalificare și avem 3 consorții în etapa finală. Îi spunem rețea metropolitană pentru că vizează atât granițele administrative actuale ale Bucureștiului, dar și extinderea rețelei în ceea ce anticipăm noi, pe baza studiilor făcute, în zona metropolitană a municipiului București. Cele 3 consorții sunt: SC Luxten SA cu subcontractorii Alcatel România, Ericsson Network România, Ericsson Technologies Suedia și Neotel. Al doilea este reprezentat de SC Construcții Căi Ferate și Poduri București, iar al treilea consorțiu e format din SC Omnilogic și SC Aro Construct București.
Evaluarea investiției făcută de către consultantul primăriei pe acest proiect, Roland Berger, este de aproape 90 milioane euro, la care municipalitatea nu participă decât cu punerea la dispoziție a domeniului public, proiectarea, execuția, operarea fiind sarcina exclusivă a partenerului. Nu vom sparge nici un fel de infrastructură, iar conform analizelor făcute de consultantul Roland Berger se vor utiliza spațiile verzi care sunt în lungul trotuarelor și numai conjunctural se vor sparge trotuarele cu obligația de a se reface. Acolo unde se poate se va folosi rețeaua de canalizare. Inelul principal al Bucureștiului este prevăzut a se finaliza până la sfârșitul anului 2008, iar întreaga rețea metropolitană până în anul 2014. Lucrările vor începe imediat după ce vom cunoaște partenerul, adică probabil în primăvara lui 2007. Față de propunerea pe care ne-a făcut consultantul legat de aceste etape de dezvoltare, intenționez ca până la depunerea ofertelor să discut cu cele 3 consorții despre un ritm mult mai accelerat de realizare a acestei infrastructuri.
În privința acționariatului acestui proiect, îmi doresc ca primăria să aibă cât mai mult cu putință din acest parteneriat. Procentul pe care îl va deține municipalitatea e un element important în alegerea partenerului.
Problemele pieței
Operatorii care vor să înceapă curând o investiție în municipiul București, își pun, cu siguranță, întrebarea care este varianta ideală pentru ei. Din perspectiva primarului Videanu, realizarea unei rețele proprii este formula cea mai puțin fezabilă, soluția ideală fiind cea a utilizării rețelei municipalității. Ceea ce dorește municipalitatea să creeze prin această rețea este să deschidă porțile competiției pentru toți operatorii care vor să utilizeze rețeaua respectivă. În paralel, se va face și o canalizație pentru completarea capacităților. 'Sub nici o formă nu este blocată intrarea pe piață a unor operatori noi. Numai că până în momentul de față nu am avut nici un fel de solicitare din partea nici unui operator, toți preferând să se pună în ilegalitate, construind rețele ilegale. Probabil e mai ieftin așa', susține Videanu.
Cum rezolvăm, însă, această problemă a ilegalității? Soluția lui Videanu arată în felul următor - la începutul mandatului meu am avut pornirea de a rezolva problema rețelelor de pe stâlp și din copaci, dar operatorii au replicat că 'asta a fost perioada în care ne-am dezvoltat', și nu putem arunca acum Bucureștiul în urmă cu 16 ani. Așa s-a constituit ilegal și nu s-au luat măsurile necesare atunci când trebuiau luate, dar nu putem asista indiferenți la acest proces. Într-adevăr, în momentul de față aproape tot ce este în suprateran este în ilegalitate. De aceea am luat decizia să dăm drumul la această rețea metropolitană și pe măsură ce vom constitui alternativa prin hotărârea consiliului general, să îi obligăm să intre în subteran să utilizeze această rețea. Se poate înțelege, totuși, că sunt încurajate afacerile ilegale în comunicații.
'O măsură administrativă trebuie cântărită foarte atent. Dacă tăiem firele și închidem aceste afaceri nu vom câștiga pe nici un plan '“ nici financiar, ba mai mult aruncăm Bucureștiul în subdezvoltare', este explicația primarului Videanu la starea actuală a lucrurilor.
Varujan PAMBUCCIAN, Președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaților: NetCity '“ un proiect care va aduce bani primăriei și care nu se vrea monopolist
Am transformat în avantaj dezavantajul rămânerii României în urmă, în sensul în care acum implementăm direct cele mai noi și performante tehnologii. Astfel, tehnologia pe care merge primăria în momentul de față este cea mai bună tehnologie de acces în fibră optică, rețeaua urmând să fie WDM. Foarte important legat de această rețea e faptul că reprezintă un argument important în ceea ce înseamnă democratizarea accesului la Internet. Până acum, creșterea s-a făcut bine, dar cu un ritm la nivelul de suportare al pieței. Acum e prima oară când autoritatea publică se implică concret în democratizarea accesului la Internet. În plus, rețeaua aceasta înseamnă și un alt mod de a înțelege televiziunea. Vorbim de IPTV, HDTV, lucru permis de tehnologia de acces pe care o oferă această rețea. În curând, monitoarele HDTV vor fi suficient de ieftine, accesibile utilizatorilor. Viața noastră devine din ce în ce mai comodă '“ multe bănci oferă servicii de Internet banking, plățile către primărie se vor putea face de acasă, pe rețeaua primăriei. Și apoi vom avea și acces la industria de divertisment. Astfel, primăria va câștiga bani din acest proiect, iar eu cred că orice ține de administrație trebuie condus ca o afacere.
Primăria face două infrastructuri aici '“ una de fibră optică și o canalizație pe care o pune la dispoziția celor care nu doresc să utilizeze infrastructura de fibră optică a primăriei.
Utilizatorii acestei rețele vor fi toți cetățenii, toate companiile și tot ce înseamnă administrație la nivelul Bucureștiului, care vor să utilizeze această rețea, adică să fie conectați la ea. Oricine va putea oferi servicii peste această rețea, fie că sunt servicii de Internet, VPN, IPTV, servere de jocuri în rețea. Primăria pune la dispoziție o infrastructură de acces. Primăria nu va oferi servicii decât în ceea ce o privește pe ea însăși.
NetCity '“ cea mai mare rețea broadband, dar nu monopol
Mulți au înțeles rețeaua aceasta ca un monopol al primăriei. Nu este așa ceva, ci doar o rețea de acces ca oricare alta și care va funcționa în paralel cu celelalte rețele dacă ceilalți vor dori să își păstreze rețelele proprii, doar că vor trebui să le mute din copaci în canalizație. Este încă o rețea de acces în bucla locală, cea mai mare, care va atinge toate trebuințele, la nivel de gigabit. Dacă alți operatori doresc să meargă cu alte formule de acces, au o canalizație în care pot face același lucru. Nici un operator nu va fi afectat dacă dorește să își păstreze rețeaua proprie. Până acum a fost un monopol zonal, bine stabilit, care a transformat monopolul de infrastructură în monopol de servicii. În momentul de față, rețeaua aceasta, pe lângă faptul că va coexista cu alte rețele va oferi posibilitatea unui acces concurențial la servicii de orice natură, de oricine, în mod concurent. Accesul partajat la bucla locală se face de către ANRC, care va reglementa și această rețea.
Alexandru RADU, manager executiv Primăria București: Preferabil să nu avem rețele paralele cu operatorii
Din punct de vedere al operatorilor, în momentul în care li se închiriază canalizația, operarea se va face de către aceștia. E preferabil să nu avem rețele paralele și vom încerca să reglăm acest lucru din ceea ce înseamnă costurile de închiriere a unei canalizații. S-ar putea să fie mai avantajos pentru operatori să utilizeze rețeaua de infrastructură pusă la dispoziție de primărie decât să își creeze o canalizație proprie.
Un operator poate avea alternativa de a închiria/cumpăra fibră de la primărie. În acest caz se pune întrebarea cum se va face operarea pe rețea, și cine o va face '“ partenerul sau operatorul? Administrația și întreținerea vor fi făcute de partenerul municipalității, pentru a se putea desemna o singură persoană care să intre în canalizație, în ideea păstrării siguranței sistemului. Se analizează, însă, și varianta în care pentru rețelele proprii să intre operatorii, însoțiți de partenerul municipalității (în caz de avarii etc), iar pentru rețeaua primăriei să intre administratorul. Din studiul de fezabilitate făcut de municipalitate, s-a luat în calcul cel mai mic preț existent în momentul de față pe piață și acest lucru va fi în beneficiul tuturor operatorilor.
