Un subiect atât de tehnic ca accesul la bucla locală trebuie să se bazeze pe o realitate a pieței globale de comunicații. Compania Alcatel a vândut în întreaga lume, până la sfârșitul anului 2004, de patru ori mai multe linii DSL decât cel mai apropiat competitor (58,9 milioane față de cca 14 milioane de la Huawei). În acest clasament urmează, în ordine descrescătoare, companii cu nume de referință: Nokia, Sumitomo, Cisco, Lucent, Samsung, Utstarcom, Eci Telecom, NEC și Siemens.
În imagine: Iulian COSTEA - Marketing Manager, Alcatel România (stânga), la conferința Bucla Locală
Între Statele Unite și Europa există mai multe diferențe în privința accesului necondiționat la bucla locală. În SUA reglementările abordează inclusiv zona de comutație și cea de operare infrastructură (OSS), pe când în Europa reglementările tratează doar bucla locală. Avantajele americanilor în această direcție sunt posibilitatea de interconectare la nivelul OSS, păstrarea aceleiași calități a serviciilor (inclusiv definirea acesteia) în toată infrastructura de acces și elaborarea unui mecanism eficient de autoreglare a prețurilor. Dezavantajele ar fi reglementarea mult mai elaborată, ce denotă implicit mai multe surse generatoare de probleme, dificultăți în procesul de integrare la nivelul OSS și posibila rezistență din partea operatorului dominant.
Aspectele operaționale ale accesului la bucla locală
În privința modelelor de acces la bucla locală, putem defini trei categorii pentru LLU (Local Loop Unbundling): accesul total, accesul partajat și accesul de tip bitstream (acces virtual la bucla de abonat).
Accesul tip 'žBitstream' este accesul la utilizator la nivel de flux de date informațional '“ cu caracteristici specifice (lățime de bandă, întârzieri etc.). Dacă ne întrebăm despre necesitatea acestui tip de acces, putem spune că este util pentru furnizorii de conținut, operatorii de servicii mobile sau operatorii CATV. Beneficiile acestuia sunt ușor de anticipat: convergența serviciilor fixe cu cele mobile, stimularea dezvoltării furnizorilor de conținut și crearea unui mecanism suplimentar de reglementare a prețurilor pentru serviciile de acces reglementate prin LLU.
Operatorul dominant, însă, trebuie să ofere niște servicii minimale pentru accesul la bucla locală. Printre cele mai importante servicii se numără: furnizarea de informații preliminare pentru implementarea LLU, accesul total la bucla locală, incluzând instalarea și întreținerea perechilor de cupru, asigurarea spațiilor pentru colocare (aspecte foarte importante), cât și conectarea echipamentelor colocate la infrastructura operatorului care a primit acces la bucla locală.
Efectele LLU asupra dezvoltării comunicațiilor în România
Accesul necondiționat la bucla locală a operatorilor de comunicații din România este o premisă pentru convergența serviciilor de comunicații ce va accelera dezvoltarea serviciilor de bandă largă, având ca efect creșterea ratei de penetrare a serviciilor broadband. O altă consecință vitală este dependența prețului liniei de abonat de costurile liniei de acces, ceea ce reprezintă un real avantaj pentru clientul final. Odată deschis acest proces, va exista din partea operatorilor o stimulare a investițiilor în comunicații, datorită utilizării mai eficiente a infrastructurii de acces, în directă legătură cu micșorarea prețurilor serviciilor de comunicații datorate creșterii competiției pe piață. Toate aceste beneficii duc la îmbunătățirea mediului competițional, a creativității și competitivității, cerințe de aderare în piața Uniunii Europene.
Viitoare provocări pentru ANRC
Starea pieței românești de comunicații, aflată în stadiul de redefinire a liniilor de forță ale jocului competițional, ridică în față arbitrului de piață ANRC, provocări majore, de care depinde sănătatea întregului sistem autohton. Putem enumera aici, cele mai importante provocări în viziunea Alcatel România:
- reglementarea accesului de tip 'žbitstream'; - reglementarea tarifelor pentru colocare, dacă se va dovedi necesar;
- aplicarea corecțiilor în reglementare, în funcție de feedback-ul operatorilor;
- dimensionarea și adaptarea reglementărilor, în funcție de specificul pieței românești; - monitorizarea pieței în scopul unei autocalibrări eficiente.
