Interviu cu Dan BEDROS, CEO Alcatel Network Systems Romania
Orice întâlnire cu Dan Bedros se face contra cronometru, pentru că telefonul său fix și cel mobil sună, cu foarte mici pauze între ele. Președintele Alcatel Network Systems România conduce în paralel mai multe proiecte fundamentale pentru infrastructura telecom și nu numai. De aceea, Dan Bedros vrea să știe la minut mersul tuturor schimbărilor ce poate afecta afacerile sale. Timișoreanul de la Alcatel are prezența și alura unui luptător profesionist, de categorie grea, pregătit anume parcă pentru proiectele fundamentale de infrastructură. Cu toate acestea, bucuria cea mai mare a lui Dan Bedros sunt apusurile de soare de peste Lacul Herăstrău, admirate din noul său birou dintr-o clădire nouă din oțel și sticlă, situată undeva chiar lângă parc. Domnul Bedros recunoaște că frumusețea peisajului nu-l lasă întotdeauna să lucreze, de aceea preferă mai tot timpul să tragă storurile peste imensul geam dintre realitate și afaceri.
C@M: Vă rog să ne prezentați activitatea Alcatel , la nivelul întregului grup, punctând cele mai importante contracte și clienți din 2003.
Dan Bedros: Anul 2003 a fost unul dificil, dar ca orice an dificil, dacă ești activ îți dă și direcții noi, așa încât noi am încercat să ne orientăm către alte domenii, alți clienți și alte piețe. Pentru noi a fost evident că diminuarea investițiilor la Romtelecom ne-a creat dificultăți în dezvoltarea produselor, astfel încât ne-am orientat către domenii care vor fi foarte importante, domenii pe care eu le numesc non-telecom. Și aici îi includem pe toți operatorii din domeniul utilităților, operatorii alternativi precum Transelectrica, CFR care vor crește foarte mult în perioada următoare. Cu CFR ne vom dezvolta pe 2 direcții, pe cea telecom, dar și pe direcția semnalizărilor feroviare, deoarece noi avem o divizie în Germania ce realizează proiectele de semnalizări feroviare, partea de digitizare a semnalelor.
C@M: În acest punct nu vă intersectați cu expertiza și tradiția Siemens?
Dan Bedros: Bineînțeles, aici ne suprapunem peste activitatea Siemens, noi fiind competitori cu ei cam în toate domeniile. Este o istorie aici din 1990, când Ministerul Comunicațiilor a ales două tehnologii de tradiție: Siemens și Alcatel. Siemens a creat societatea mixtă Emcom aici la București, iar Alcatel la Timișoara a creat ANSR. Practic, competiția cu Siemens în România a existat de la început, dar este o competiție corectă, fiecare companie având zona ei de piață, tehnologiile sunt compatibile. Siemens e un competitor pe care noi îl respectăm și care cred că e nevoie să existe aici pentru că ne ajută și ne ține activi și dinamici. Altfel am ajunge într-o fază de expectativă, necreatoare și care nu ne-ar ajuta să ne dezvoltăm. Competiția este absolut necesară.
C@M: Cum vedeți o ierarhizare a proiectelor din 2003, în funcție de relevanța lor?
Dan Bedros: În privința proiectelor pe 2003, categoric contractul nostru cel mai mare este cel cu Orange, pentru că noi asigurăm circa 80% din rețeaua lor, în tot ceea ce înseamnă partea de comutație, partea de backbone, partea de radio acces, platforma inteligentă, toată magistrala de fibră optică pe care noi am realizat-o. În plus, noi suntem și acționari Orange, chiar dacă numai cu 3%. Rețeaua Orange are 1500 km, cuprinzând orașele București, Brașov, Cluj, Oradea, Timișoara și Craiova. În săptămânile următoare se va finaliza București-Constanța, după care urmează anul viitor București-Iași și atunci se vor închide toate buclele, în număr de 3, care asigură o redundanță oriunde s-ar întrerupe o fibră. În acel moment, rețeaua va acoperi întreaga țară. Moldova de peste Prut nu este luată în calcul, deocamdată, pentru că acolo a existat o perioadă de analiză, de expectație, în sensul că France Telecom a avut intenția de a vinde operatorul VoxTel. Discuțiile s-au purtat cu mai mulți operatori, dar până la urmă s-au decis să se păstreze compania. Pentru Orange acesta este un real avantaj. De altfel, din punct de vedere tehnic, Orange Romania coordonează și proiectul din Moldova.
C@M: Cum apreciați calitatea rețelei Orange din România față de rețelele din Europa?
Dan Bedros: Revenind la abordarea tehnică, pot să vă spun că rețeaua Orange din România este chiar mai bună decât multe rețele din afară, care sunt mai vechi și astfel mai puțin performante. Întotdeauna ultimul pornit începe de la ultima generație de tehnologie. Orange România a fost extrem de curajoasă, pentru că ei au introdus ultimele nivele de soft, ultimele echipamente deși erau în perioada de teste, iar nouă ne-au creat probleme imense de punere în funcțiune. Dar noi avem o echipă de 150 de oameni ce dezvoltă software pentru GSM în România, la Timișoara (în total avem 400 de softiști), așa încât am avut puterea necesară de realizare a unui astfel de proiect. Acest lucru i-a ajutat și pe cei de la Orange, pentru că au un suport real în Alcatel, un element care le oferă încredere. Foarte sintetic, ce pot să vă spun: operarea e foarte bună, nivelul tehnic e foarte bun, iar echipamentele sunt de ultimă oră. Probabil că Orange va introduce în 2005 tehnologia UMTS '“ pentru a menține competiția '“ care la modul teoretic permite comunicații mobile la 2 MB. Orange a lansat deja EDGE pe relația cu Motorola, acum însă va urma Proiectul Evolium, dezvoltat împreună cu noi. Alcatel are avantajul că pornind mai târziu, a putut să dezvolte această generație Evolium ce permite pe aceleași stații radio să se adauge module '“ 2G, 2,5G și 3G. La noi UMTS-ul echivalează practic cu adăugarea unei plăci în echipamentele de rețea. Se face doar un upgrade, ceea ce reprezintă un avantaj foarte mare, pentru că nu trebuie înlocuită întreaga infrastructură. Evolium conține integral toate nivelele de tehnologie și Alcatel a instalat această tehnologie Evolium în România. Din 2004 va fi comercializată soluția EDGE care permite transmisia de date la 384 kbiti.
C@M: În consecință, care este cel mai mare client Alcatel România în anul 2003?
Dan Bedros: Orange este într-adevăr clientul nostru cel mai mare și chiar ne-a comandat aproape cu 30% în plus față de volumul inițial. Ne-a dat de lucru foarte mult și la un program extrem de intens, în sensul că ne-a condiționat ca totul să fie livrat anul acesta și atunci a trebuit să asigurăm din Franța în 3 luni aproape 50 de camioane. A trebuit să trimitem o echipă de români în Franța pentru că altfel nu se poate asigura logistica. Cei de la Orange sunt extrem de pretențioși, dar asta ne ridică și nouă nivelul profesional și ne rodează ca să putem lucra în alte țări. Managementul fibrei optice de la Orange '“ proiect în care au fost implicați circa 5000 de oameni - ne dă o capacitate foarte mare de project management. În concluzie, în 2003, Orange a reprezentat 60% din piața noastră. În privința operatorilor noi, contractul cel mai mare a fost cel semnat cu Transelectrica la începutul anului, contract care se întinde pe 18 luni și la care se lucrează intens acum. E vorba de 36 de piloni, e un șantier extins în toată țara, pentru că trebuie să instalăm rețeaua de SDH, microunde, PABX și toate echipamentele aferente, și cred că vom reuși să și respectăm termenul de 18 luni, undeva pe la sfârșitul lui 2004. Categoric, începutul nu a fost ușor, pentru că din punct de vedere tehnic este extrem de complicat. Întregul proces de analiză a costat 80.000 euro, a trebuit să ne concepem întreaga structură pentru un proiect atât de complex, dar acum lucrăm la viteză maximă. Am avut, ce-i drept, o anume întârziere la pornire, dar și la alocarea frecvențelor, pentru că de-abia ANRC a scos planul de alocare și trebuie să primim notificarea pentru alocarea inițială și până apare întreaga formularistică lucrurile vor fi un pic tergiversate. Noi ne-am făcut însă treaba în teren așa încât putem merge înainte cu toate motoarele aprinse. Transelectrica a reprezentat în anul 2003 circa 10% din piața noastră, Romtelecom a reprezentat și el tot 10% pentru contractele de mentenanță (pe contractele mai mici dar care se adună). După aceea, urmează CFR, cu care avem un contract important atât pe partea de date în rețeaua IP, dar și pe partea de semnalizări feroviare. Noi vizăm 4 gări: București, Brașov, Arad și Timișoara. E un proiect ce va dura 3 ani și care va presupune echiparea totală a tuturor gărilor, cablare etc. E foarte greu, pentru că e vorba de un domeniu nou în care noi nu am fost specializați, dar întotdeauna e un început și am încredere că ne vom descurca. Proiectul e foarte complex pentru că implică un soft greu de făcut la început, pentru a-l adapta, dar care poate fi replicat ulterior cu ușurință în nenumărate alte cazuri. Complicația apare în cazul echipamentelor ce nu pot fi instalate decât în clădiri noi, pentru că trebuie construită o rețea paralelă. Vă dați seama că dacă era un teren viran ar fi fost mult mai ușor, dar în cazul de față trebuie transferat fiecare macaz în locația nouă. Așa e mult mai greu, trebuie făcute canalizări, traversări, trebuie ținut cont de mersul trenurilor pentru că e un sistem ce funcționează continuu. Totuși, eu mă bazez pe faptul că e o șansă nouă și o specializare la fel de nouă care începe în toate țările din Balcani, așa încât ne vom putea extinde în toată regiunea estică. Altfel, mai avem contracte mai mici precum cel cu Atlas Telecom, cu rețeaua DECT pe care am realizat-o la Oradea. E un proiect ambițios, nou pe care eu l-am sprijinit deoarece îi apreciez pe cei care vin cu idei noi. Sunt șanse categorice de funcționare pentru că e o tehnologie care s-a utilizat foarte mult înainte de apariția GSM. Sistemul de la Atlas Telecom e prezent în destul de multe orașe și țări din întreaga lume. Noi avem una din cele mai performante soluții în domeniul acesta în sensul că putem conecta 10.000 de abonați DECT pe un PABX, pe de altă parte PABX-urile au roaming over campus ce oferă mobilitate fără probleme într-o localitate restrânsă. Eu cred că e un proiect interesant, fiind practic singura soluție de buclă locală, paralelă cu cea a RomTelecom. Atlasul poate acum termina circuitele internaționale și îi poate lega pe ceilalți operatori. Avantajul este că soluția e foarte ieftină, iar piața se va consolida în două segmente, unul de cost mic și unul de cost mare care înseamnă zona de business. Atlas Telecom urmărește categoria de retail, care are o pondere cam de 80% pe piață și cred că soluția va funcționa onorabil în special din 2004, când se vor comercializa terminale bistandard GSM/DECT. În plus, am mai câștigat un proiect important in programul de securizare a frontierei de est, un proiect finanțat de Phare. Acestea sunt proiecte care pregătesc România pentru accesul în Uniunea Europeană.
C@M: Știu că ați licitat și pentru un proiect ambițios la autostrada București-Constanța.
Dan Bedros: Participăm desigur la proiectul pentru autostrada București-Constanța, dar nu știm deocamdată care e rezultatul acestei licitații. Certitudinea este că intrăm într-un domeniu în care avem competență. În cazul în care am câștiga, ne-am ocupa de partea de comunicații care înseamnă fibra optică, afișajul digital, zona radio, camerele video, plata. În concluzie, 2003 a fost un an bun pentru că ne-am consolidat domeniile noi de acțiune și chiar dacă în țările vestice a fost recesiune, noi am avut o creștere. Zona Balcanilor nu e în recesiune și afacerile chiar se dezvoltă aici. Majoritatea proiectelor pe mobilitate în zona aceasta se derulează în România, pentru că prețurile sunt mai reduse și inginerii români lucrează mult mai competitiv și în privința costurilor și a calității. În plus suntem cea mai mare unitate Alcatel din zona aceasta și operăm în regiunea balcanică și în circa 70 de țări din lume.
C@M: Care sunt perspectivele pentru 2004, după un an de liberalizare în telecomunicații?
Dan Bedros: Din păcate, după un an de liberalizare nu avem prea mulți operatori care să comande de la noi, în ciuda celor circa 1800 de companii autorizate să activeze în afacerile telecom.
Problema critică a majorității nou veniților în telecom este că nu vor să investească și doar să facă business din traficarea accesului internațional, cu investiții minime și profit mare. În acest fel nu se vor consolida niciodată ca operatori reali. În momentul în care se va liberaliza bucla locală atunci vor putea apărea, cu adevărat, operatorii reali. Cred că anul viitor va demara și Romtelecom investițiile, pentru că mi se pare că pierde piața dacă nu pornește în special pe domeniul broadband unde are șanse reale și apoi să demareze implementarea ADSL.
Romtelecom are un rol vital pentru că trebuie să facă și interconectarea tuturor operatorilor, tarifările pentru operatori. Evoluția mobilității va continua deoarece nu există o altă alternativă și este într-o viteză constantă, iar gradul de penetrare va mai crește pentru că e clar că la prețul mediu de 19 și 20 euro per abonat se mai poate suporta creșterea. Operatorii mobili mari vor trece de câte 4 milioane abonați fiecare și vor începe să funcționeze în masă și proiectele majore pe date, SMS-uri, MMS-uri și servicii integrate. Probabil că EDGE va deschide o altă gamă de aplicații, rețele wireless cuplate, Wi-Fi în diferite zone, deci epoca datelor începe să se nască.
Operatorii alternativi continuă să se maturizeze, CFR e una din alternativele importante pe acces fix pentru că are aproape tot, mai are nevoie doar de accesul pe bucla locală, iar dacă va face un acord cu televiziunile prin cablu, de exemplu, ca să conecteze în rețea, să îi aducă clienții și el să asigure transportul, atunci totul se aranjează. Se dezvoltă mult și electronica pentru autostrăzi, iar frontiera de est a țării trebuie asigurată. Din punctul meu de vedere, 2004 va fi un an al colaborării și un an în care e nevoie, din ce în ce mai mult, de integratori de proiecte, iar rolul Alcatel devine din ce în ce mai mult acela de integrator major. Nu mai sunt mulți furnizori capabili să susțină proiecte atât de mari ca noi pe piața din România, pentru că datorită reducerii pieței, toți ceilalți furnizori ce nu au avut ca și noi activități conexe au dispărut sau și-au redus simțitor activitatea.
